Statele Unite au părăsit oficial, joi, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), după un an de avertismente potrivit cărora această decizie ar putea afecta sănătatea publică atât în SUA, cât și la nivel global. Administrația americană a motivat retragerea prin ceea ce numește eșecuri ale agenției ONU în gestionarea pandemiei de COVID-19, scrie Reuters.

Decizia a fost anunțată de președintele Donald Trump încă din prima zi a noului său mandat, în 2025, printr-un ordin executiv. Potrivit unui comunicat comun al Departamentelor americane al Sănătății și de Stat, Statele Unite vor colabora cu Organizația Mondială a Sănătății doar într-o manieră limitată, exclusiv pentru a finaliza procedura de retragere.

Un oficial guvernamental din domeniul sănătății a declarat că SUA nu intenționează să participe ca observator și nici să revină în cadrul organizației. În schimb, Washingtonul va coopera direct cu alte state în domenii precum supravegherea bolilor și prioritățile de sănătate publică, fără a apela la organisme internaționale.

Potrivit legislației americane, SUA ar fi trebuit să notifice retragerea cu un an înainte și să achite toate contribuțiile restante, estimate la aproximativ 260 de milioane de dolari. Un oficial al Departamentului de Stat a contestat însă interpretarea legii, afirmând că plata nu este o condiție obligatorie pentru ieșirea din OMS. „Poporul american a plătit mai mult decât suficient”, a transmis un purtător de cuvânt al instituției.

Departamentul Sănătății și Serviciilor Umane a confirmat că finanțarea către OMS a fost sistată, iar administrația Trump susține că organizația ar fi costat SUA „trilioane de dolari”. Joi, drapelul american a fost înlăturat din fața sediului OMS din Geneva.

Retragerea SUA survine pe fondul ieșirii recente din alte organizații ale ONU, ceea ce a stârnit temeri privind slăbirea sistemului multilateral. Deși unii critici au propus crearea unei noi agenții care să înlocuiască OMS, un document analizat anterior de administrația Trump sugera, în schimb, promovarea reformelor și a leadershipului american în cadrul organizației.

În ultimele luni, mai mulți experți în sănătate globală, inclusiv directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, au cerut Washingtonului să își reconsidere poziția. OMS a anunțat că SUA nu și-au achitat contribuțiile pentru anii 2024 și 2025, iar subiectul retragerii va fi discutat în februarie, la reuniunea consiliului executiv al organizației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#OMS #SUA

Președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu s-ar putea întâlni pe 19 februarie, înainte ca Trump să convoace prima reuniune a „Consiliului pentru Pace”. Casa Albă intenționează să folosească întâlnirea pentru a impulsiona implementarea celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului în Gaza și pentru a strânge fonduri pentru reconstrucție, scrie Axios.

„Va fi prima reuniune a Consiliului pentru Pace și o conferință de strângere de fonduri pentru reconstrucția Gazei”, a declarat un oficial american.

Planurile pentru summit sunt încă în stadii incipiente și se pot modifica, iar Casa Albă a refuzat să comenteze.

Majoritatea aliaților occidentali nu s-au alăturat consiliului, exprimând scepticism față de mandatul său larg și dreptul de veto exclusiv al lui Trump. Unii au comparat inițiativa cu un posibil „Consiliu de Securitate alternativ al ONU”. În prezent, consiliul are 27 de membri și este prezidat de Trump, fiind autorizat de Consiliul de Securitate al ONU să supravegheze implementarea armistițiului, guvernarea și reconstrucția în Gaza.

Administrația Trump a început să contacteze zeci de țări pentru invitații și logistică, planificând întâlnirea la Institutul pentru Pace, redenumit recent în cinstea președintelui.

Oficialii americani au precizat: „Nimic nu a fost confirmat încă, dar administrația planifică acest lucru și a început să verifice ce lideri pot participa.”

Implementarea celei de-a doua faze a armistițiului avansează lent. Israelul a redeschis punctul de trecere Rafah către Egipt, însă doar un număr mic de palestinieni au putut să treacă. Un guvern tehnocratic palestinian a fost înființat, dar operează încă din Egipt. Administrația Trump și mediatorii Egipt, Qatar și Turcia încearcă un acord de demilitarizare cu Hamas, însă Israelul a avertizat că fără dezarmare nu va retrage forțele și nu va permite reconstrucția.

Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a declarat că „toată infrastructura militară, teroristă și ofensivă, inclusiv tunelurile și instalațiile de producție a armelor, va fi distrusă și nu reconstruită”. Waltz a adăugat că „observatori internaționali independenți” vor supraveghea procesul, iar un program internațional va răscumpăra armele de la membrii Hamas, cu integrarea unora dintre foștii membri în noile forțe de securitate guvernamentale.

Netanyahu, sceptic față de planul SUA, susține că Hamas va avea 60 de zile pentru dezarmare, după care Israelul ar putea relua acțiuni militare. Oficialii americani neagă și spun că procesul va dura mult mai mult, iar planul de 100 de zile prezentat de Jared Kushner prevede doar faza inițială de demilitarizare.

Dacă va avea loc, întâlnirea Consiliului pentru Pace ar fi prima reuniune publică a lui Netanyahu cu lideri arabi și musulmani după atacurile din 7 octombrie și conflictul din Gaza. Obiectivul rămâne consolidarea armistițiului și sprijinirea reconstrucției regiunii, cu implicarea mai multor actori internaționali