Rețelele publice de alimentare cu apă din Republica Moldova s-au extins cu peste 560 de kilometri în 2024, iar cele de canalizare cu peste 165 de kilometri. Totuși, mai puțin de 10% din localitățile țării au acces la servicii de canalizare, conform datelor Biroului Național de Statistică.

Cel mai mult s-a extins lungimea totală a apeductelor și rețelelor publice de distribuție a apei în mediul rural – cu aproximativ 507 km, iar în mediul urban – cu puțin peste 54 km.

Cea mai mare parte a apeductelor și rețelelor publice nou construite revine localităților de la nordul și centrul țării. Chișinăul și Găgăuzia sunt cele mai conectate la sistemele de alimentare cu apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anul trecut, 1006 localități au avut acces la sistemele publice de alimentare cu apă, ceea ce reprezintă 65,6% din orașele și satele Moldovei, conform IPN. Comparativ cu 2021, în 2024 numărul localităților cu acces la sistemele publice de alimentare cu apă, date în exploatare, a crescut cu 9,3%, iar în raport cu 2023 – cu 3,3%.

Lungimea totală a rețelelor publice de canalizare a fost de circa 5700 km în 2024. Aproape 170 km de conductă încă nu este dată în exploatare.

Doar 9,9% din localitățile țării au acces la sistemele publice de canalizare, majoritatea fiind orașe. Municipiul Chișinău rămâne lider la conectare – cu 65,7%, urmat de Găgăuzia – 28,1% și regiunea Centru – 11,5%. Unele sate din Briceni, Fălești, Soroca, Cantemir, Ocnița, Rezina, Basarabeasca și Vulcănești nu au beneficiat deloc de asemenea facilități.

În ceea ce privește epurarea apelor uzate, 97% din volumul total a fost tratat, majoritatea prin metode mecanice și biologice. Din cele 125 de stații de epurare existente, 116 sunt funcționale. Chișinăul are o rată de funcționare de 100%, iar raioanele Soroca și Rezina nu dispun de nicio stație de epurare.

#apeduct #canalizare #localitati #Moldova #statistica

Prețul petrolului a continuat marți tendința de scădere începută luni, cotația barilului de țiței Brent coborând sub pragul de 90 de dolari pentru prima dată din august, după ce președintele american Donald Trump a minimalizat necesitatea unor noi acțiuni militare împotriva Iranului „în acest moment”, atenuând astfel temerile privind perturbări de durată ale aprovizionării din Orientul Mijlociu.

Deși o reluare a atacurilor împotriva Iranului este „improbabilă”, Statele Unite rămân „gata să intervină”, a insistat președintele american pentru Truth Social după întâlnirea sa cu prim-ministrul qatarez Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, transmite Agerpres.

„Probabilitatea unei noi escaladări militare a scăzut, dar există în continuare puține dovezi concrete că un acord de pace este semnificativ mai aproape”, spune Arne Lohmann Rasmussen, analist la Global Risk Management.

Totuși, acest lucru este suficient pentru a provoca o scădere considerabilă a prețurilor petrolului, deoarece fluxurile de petrol din Golf, în special prin rutele care ocolesc Strâmtoarea Ormuz, sunt „aproape de nivelurile de dinainte de război”, potrivit analiștilor de la ING.

După ce marți dimineața a coborât până la 89,66 dolari, în jurul orei 09:25 GMT barilul de țiței Brent din Marea Nordului, cu livrare în ianuarie, era cotat la 90,48 dolari, în scădere cu 2,26% față de ultima cotație de luni seara. Echivalentul american, țițeiul West Texas Intermediate, cu livrare în decembrie, a scăzut cu 2,08%, până la 85,04 dolari pe baril.

Prețul țițeiului Brent s-a redus cu aproximativ 22% față de nivelul de 118 dolari per baril, atins pe 30 octombrie, pe măsură ce s-au diminuat îngrijorările că Trump ar putea intensifica atacurile asupra Iranului după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA. Cu toate acestea, persistă îngrijorări legate de posibile perturbări ale transportului maritim.

Într-un scenariu în care nu se schimbă nimic, cu tensiuni ocazionale între SUA și Iran, dar fără perturbări semnificative sau prelungite, analiștii ING prognozează un preț mediu de aproximativ 77 de dolari pe baril pentru 2027.