Ucraina în ultima zi ar fi pierdut în aer 16 avioane, elicoptere și drone, iar la sol Rusia ar fi reușit să distrugă alte 10 aeronave, după cum susține Ministerul Rus al Apărării.

În total, în ultima zi, aviația și apărarea anti aeriană a Forțelor Ruse ar fi doborât 16 ținte aeriene: un avion Su-24 și un avion Su-25 al Forțelor Aeriene Ucrainene, 1 elicopter Mi-8 și 13 drone, inclusiv 6 drone Bayraktar TB-2.

Potrivit Ministerului rus al Apărării, aviația rusă și dronele sale ar fi reușit să lovească în ultima zi 136 ținte ce țin de infrastructura militară ale Ucrainei: 7 posturi de comandă și centre de comunicații, 4 sisteme de rachete antiaeriene, 3 sisteme de rachete de artilerie, 4 stații ale unor sisteme S-300, 1 stație de război electronic, 4 depozite de muniții și combustibil și 72 de zone de concentrare a echipamentelor militare.

Rusia susține că în ultima zi ar mai fi reușit să lovească trei hangare care conțineau 4 avioane de asalt ucrainene Su-25, 1 elicopter Mi-24 și 5 elicoptere Mi-8, totul pe un aerodrom militar de lângă Kramatorsk.

Potrivit forțelor rusești, de la începutul „operațiunii militare speciale”, Rusia ar fi reușit să distrugă:

– 156 de vehicule aeriene fără pilot,

– 1.306 tancuri și alte vehicule blindate de luptă

– 127 de sisteme de rachete de artilerie

– 471 de artilerie de câmp și mortiere

– 1.054 de unități de vehicule militare speciale ale Forțelor Armate ale Ucrainei.

Ce se întâmplă cu sistemele antitanc Javelin și alte arme occidentale capturate de la forțele ucrainene

„În seara zilei de 14 martie, unități ale Trupelor Aeropurtate Ruse au capturat un punct fortificat al naționaliștilor și mercenarilor străini lângă Guta-Mezhigorskaya. Parașutiștii ruși au confiscat 10 sisteme de rachete antitanc Javelin de fabricație americană și o serie de alte arme furnizate de țările occidentale Ucrainei”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului Apărării de la Moscova, general-maiorul Igor Konaşenkov.

„Toate sistemele de rachete antitanc Javelin confiscate și alte arme străine sunt predate unităților Miliției Populare din republicile populare Donețk și Lugansk”, a spus Konașcenkov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cifrele prezentate de Rusia nu pot fi verificate independent, în condițiile date, și trebuie privite cu un grad de scepticism. Similar, și Ucraina susține că a produs pagube însemnate Rusiei și că în 20 de zile ar fi reușit să ucidă, să rănească sau să captureze peste 13.500 de militari ruși.

#război Ucraina #Rusia #Ucraina

Islandezii sunt chemați sâmbătă, 29 august, la urne pentru a decide dacă țara va relua negocierile de aderare la Uniunea Europeană, într-un referendum care poate readuce Reykjavik pe drumul către UE după mai bine de un deceniu, scrie Mediafax.ro.

Votul nu privește aderarea propriu-zisă, ci doar reluarea negocierilor cu Bruxelles-ul. Alegătorii vor răspunde la întrebarea dacă Islanda ar trebui să redeschidă negocierile începute în urmă cu peste 15 ani.

Dacă tabăra favorabilă aderării va câștiga, guvernul va primi mandatul politic pentru reluarea discuțiilor. În cazul unui eventual acord, islandezii ar urma să fie chemați din nou la urne pentru a decide dacă acceptă condițiile de aderare.

Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, iar negocierile au fost deschise oficial în 2010. Până la suspendarea procesului, 27 de capitole fuseseră deschise, dintre care 11 închise provizoriu. Negocierile au fost înghețate după schimbarea guvernului, în 2013.

Unul dintre cele mai sensibile subiecte este pescuitul. Industria piscicolă are o importanță majoră pentru economia și identitatea Islandei, iar aderarea la UE ar presupune negocieri privind gestionarea resurselor maritime. Produsele marine au reprezentat aproape 39% din valoarea exporturilor islandeze de bunuri în 2025.

În același timp, Islanda este deja puternic integrată în spațiul european. Țara face parte din Spațiul Economic European și din Schengen, iar UE este principalul său partener comercial. Susținătorii aderării argumentează că Islanda aplică deja o mare parte din regulile pieței unice europene, fără a avea însă drept de vot asupra adoptării acestora.

Contextul geopolitic s-a schimbat însă semnificativ față de 2013. Războiul din Ucraina, tensiunile din zona arctică și preocupările privind securitatea infrastructurii submarine au readus în discuție poziția strategică a Islandei în Atlanticul de Nord.

Rezultatul referendumului este dificil de anticipat. Potrivit unui sondaj citat de Reuters, 46% dintre alegători susțin reluarea negocierilor, iar 46% se opun, în timp ce 8% sunt indeciși.

Chiar și o victorie a taberei favorabile negocierilor nu ar însemna automat aderarea la UE. Procesul ar trebui reluat și finalizat, iar eventualul tratat de aderare ar trebui aprobat de toate statele membre și de Parlamentul European, precum și ratificat conform procedurilor aplicabile.