Sărăcia continuă să lovească din greu satele Republicii Moldova. Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru anul 2025 arată că aproape un moldovean din trei trăiește sub pragul sărăciei absolute, adică nu are suficienți bani nici pentru cele mai de bază necesități: mâncare, îmbrăcăminte, adăpost.

BNS consideră săracă orice persoană care cheltuiește mai puțin de 3.764 de lei pe lună. La nivel național, 31,1% din populație se încadrează în această categorie. Iar 15% nu își pot acoperi nici strictul necesar supraviețuirii.

Sudul — cea mai afectată regiune

Dacă la Chișinău rata sărăciei este de 15%, în sudul țării situația este dramatică, aproape jumătate dintre cetățeni, adică 46,5%, trăiesc în sărăcie. În regiunea Centru indicatorul ajunge la 38,8%, iar în Nord — la 31,6%.

Diferența dintre sat și oraș este și mai mare. În mediul rural, patru din zece oameni sunt săraci, față de doi din zece la orașe.

Familiile mari și bătrânii — cei mai vulnerabili

Gospodăriile cu mulți copii sunt lovite cel mai dur. În familiile cu trei copii sau mai mulți, rata sărăciei ajunge la 41,5%. Aproape jumătate dintre gospodăriile cu cinci sau mai multe persoane trăiesc sub pragul minim.

Vârstnicii sunt și ei puternic afectați, aproape 39% dintre moldovenii de peste 60 de ani se confruntă cu sărăcia, cel mai ridicat nivel dintre toate grupele de vârstă.

Nu doar bani — și apă, canalizare, medic

Pentru prima dată, BNS a măsurat sărăcia nu doar după venituri, ci și după accesul oamenilor la condiții de trai decente: apă potabilă, canalizare, asigurare medicală, școală, loc de muncă. Rezultatul: 27,4% din populație este afectată de această formă de sărăcie.

În sate, cifra urcă la 42%. Aproape un sfert dintre moldoveni trăiesc în gospodării fără canalizare sau fără asigurare medicală.

Analiza BNS mai arată că doar 55,2% dintre locuitorii Republicii Moldova nu sunt afectați nici de sărăcie monetară, nici de sărăcie multidimensională. În același timp, 13,8% din populație se confruntă simultan cu ambele forme de sărăcie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pragul sărăciei în Moldova s-a dublat în 10 ani: Sute de mii de oameni n-au nici strictul necesar

#moldoveni #statistica #sudul tarii

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.