La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare

Canicula a lăsat locul furtunilor violente în vestul Europei. Italia și Spania au fost lovite de ploi torențiale, inundații fulgerătoare, rafale puternice de vânt și tornade. Cel puțin doi oameni au murit, iar autoritățile au emis numeroase avertizări meteorologice.

Inundațiile fulgerătoare au provocat ravagii în mai multe zone din Spania, în timp ce ploile torențiale și rafalele puternice de vânt au lovit inclusiv destinații turistice populare. Drumurile s-au transformat în râuri, pe măsură ce furtunile au lovit fără încetare coasta mediteraneană, iar noi alerte meteorologice au fost emise pentru mai multe regiuni. Vremea extremă a făcut deja o victimă. O femeie a murit după ce a fost luată de apele învolburate ale unei inundații produse în Mallorca, transmite Digi24.

În această dimineață (n.r. joi dimineața), pe coasta de sud a provinciei Valencia și la nord de Alicante au căzut până la 30 de litri de ploaie pe metru pătrat într-o singură oră.

În Murcia, oamenii au mers prin apa noroioasă care le ajungea până la genunchi, în timp ce inundațiile au acoperit străzi întregi. În Palma, imagini impresionante arată locuitorii luptându-se cu rafalele violente de vânt și ținându-se strâns de umbrelele de soare pentru a nu fi luați de vânt.

Potrivit Agenției Meteorologice de Stat din Spania (AEMET), miercuri mai multe regiuni au fost plasate sub alerte meteorologice, pe fondul unor condiții periculoase. Au fost emise avertismente meteorologice de nivel portocaliu în Insulele Baleare, Catalonia, Murcia și Valencia. Alerta portocalie semnalează un risc semnificativ sau major de fenomene meteorologice severe, care pot provoca perturbări substanțiale și pot reprezenta un pericol pentru viață.

În Insulele Baleare, avertismentele de cod portocaliu au fost emise pentru Mallorca, Menorca, Ibiza și Formentera. AEMET a prognozat că aversele puternice vor afecta estul Spaniei și Insulele Baleare pe tot parcursul zilei. Rafale puternice de vânt urmau să lovească Peninsula Iberică și Insulele Canare, în timp ce o ceață densă urma să acopere nordul, sud-estul și zonele de coastă ale Mării Mediterane.

Alerta emisă de AEMET a vizat șase tipuri de fenomene meteorologice: ploi, furtuni, fenomene costiere, vânt și căldură extremă. Agenția a avertizat că în unele zone s-ar putea acumula până la 100 de milimetri de precipitații în doar trei-patru ore. Ploile ar putea fi însoțite de rafale de vânt de până la 90 de kilometri pe oră și de grindină.

Furtuna a provocat miercuri aproximativ 150 de situații de urgență în Mallorca, după ce copacii căzuți și inundațiile au provocat haos pe insulă. Autoritățile au intervenit de urgență, iar Aeroportul din Mallorca, principalele drumuri și mai multe parcuri au fost închise temporar. O femeie a murit în Felanitx, un oraș rural din estul insulei Mallorca, după ce a fost luată de un torent. Femeia, în vârstă de 67 de ani, ar fi alunecat pe o stradă inundată, în timp ce torentele de apă formate în urma ploilor abundente au măturat localitatea.

În timp ce o mare parte a Spaniei continuă să fie afectată de furtuni, temperaturile sunt așteptate să crească brusc în zone întinse ale peninsulei. Potrivit experților de la Meteored, temperaturile vor ajunge cu 8 până la 10 grade Celsius peste media obișnuită pentru această perioadă a anului.

Valea Guadalquivir din Andaluzia și valea Guadiana din Extremadura vor fi printre cele mai afectate de căldura extremă. Temperaturile ar putea ajunge la 39 de grade Celsius și, în unele zone, ar putea atinge un maxim de 40 de grade. Mai la nord, în văile râurilor Ebro și Tajo, precum și în depresiunea Lleida din Catalonia, temperaturile vor depăși cu ușurință 35 de grade Celsius.

Căldura sufocantă se va extinde chiar și până în orașul Bilbao și în valea râului Miño, din regiunea Galicia, situată în nord-vestul Spaniei, unde sunt așteptate, de asemenea, temperaturi maxime de 35 de grade Celsius.

Și Italia a fost lovită de fenomene meteorologice extreme. Cele mai importante pagube au fost raportate în Toscana, unde o tornadă s-a format deasupra mării, a ajuns pe uscat și a distrus numeroase plaje din zona Viareggio.

Copaci înalți de 20-30 de metri au fost, în unele cazuri, smulși din rădăcini de vântul puternic. Aceștia au căzut pe asfalt, au distrus mașinile oamenilor și au provocat pagube importante mai multor terase. Probleme importante au fost înregistrate și în nordul Italiei, în special în zonele montane.

În Bolzano, ploile abundente au provocat alunecări de teren, iar calea ferată a fost afectată de aceste fenomene. Mai multe curse feroviare au fost anulate sau suspendate, iar traficul a fost perturbat în mai multe orașe importante din nordul țării. În Milano, Brescia și în unele orașe din provincia Veneția, străzile au fost inundate.

În unele cazuri, sistemele de canalizare nu au mai făcut față cantității mari de apă. În alte zone, râurile au ieșit din matcă, inclusiv la periferia orașului Milano. Vremea rea a dus și la anularea unor concerte la care fuseseră vândute zeci de mii de bilete. În Italia este în continuare în vigoare codul portocaliu pentru vreme rea în jumătatea de nord a țării.

Meteorologii avertizează însă că este posibil ca avertizările să fie extinse și în alte regiuni, pe măsură ce fenomenele meteorologice severe se deplasează.