Statul ar putea subvenționa mai multe instituții media, nu doar compania „Teleradio-Moldova”

Instituțiile media ar putea primi subvenții din partea statului, pe model baltic. Asociația Presei Independente a propus crearea unui fond pentru mass-media în perioada 2017-2018, iar ideea a fost reluată acum de actualul parlament. Președinta comisiei pentru cultură și mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei a inițiat proiectul de lege care prevede câteva zeci de milioane de lei pe an pentru mai multe canale media, astfel nu doar compania „Teleradio-Moldova” va primi finanțare publică, transmite postul public tv.

Subvenționare cu bani publici a presei este o practică obișnuită în Țările Baltice. Fondul pentru mass-media a lipsit atunci când presa moldoveană a rămas fără resurse din cauza crizelor provocate de pandemia COVID-19 și război. Potrivit directorului Asociației Presei Independente, Petru Macovei, subvenționarea ar trebui să încurajeze independența editorială. Ideea a venit de la API acum cinci ani.

„Ceea ce este important de știut este că deciziile cui să-i ofere finanțare și cui să nu-i ofere finanțare nu vor fi luate de către politic. Structura care va lua aceste decizii, consiliul de experți va fi constituit în majoritate de o oameni care nu sunt afiliați politic și care cunosc foarte bine domeniul mediatic. Prin faptul că din bugetul public vor fi alocați bani pentru produs de calitate care răspunde interesului public, asta ar putea servi ca un suport pentru instituțiile mass-media din Republica Moldova în condițiile în care pe piața noastră este în continuare, dominată așa cum ați spus, de interese oligarhice atât în ce privește proprietățile media, dar în ce privește și piața de publicitate. Deci, da este unul dintre mecanismele care trebuie aplicate din nici pe departe nu este unicul mecanism de acest fel”, a spus directorul API, Petru Macovei.

Interesul statului este să transparentizeze piața media.

„Există interese oligarhice politice de control asupra mass-media, pe de o parte. Pe de altă parte, sunt în foarte mare dezvoltare rețelele sociale care cumva reprezintă o alternativă instituțiilor mass-media tradiționale. Jurnalismul de calitate este într-un mare pericol și este interesul strategic al oricărei democrații în lume să susțină informare corectă și obiectivă”, a spus Petru Macovei.

Proiectul este în examinare, și a fost propus luna trecută de către Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta comisiei pentru cultură și mass-media:

„În esență prevederile țin de oferirea unui sprijin pentru instituțiile mass-media de orice tip, în sensul audiovizual sau presă scrisă sau online, dar care să îndeplinească niște criterii. Criterii care țin de transparența activității legalitatea activității, nu în ultimul rând activitățile de investigație jurnalistică și aceste criterii urmează a fi stabilite de către un organ care va fi creat. În opinia noastră ar fi bine, pe lângă Ministerul Culturii, dar un organism care va întruni reprezentanți delegați de către Ministerul Culturii și Ministerul Educației, dar în mare parte de către organizațiile societății civile”.

Potrivit proiectului de lege, fondul pentru mass-media ar putea ajunge la 36 de milioane de lei, însă nu a fost stabilită o sumă exactă.

#Teleradio-Moldova #media #stat #initiativa legislativa #proiect

Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a confirmat că printre sportivii cărora li s-a refuzat luni, 23 iunie, intrarea în Republica Moldova se aflau și minori. Potrivit ministrei, decizia a fost luată din motive de securitate, întrucât adolescenții „nu au putut prezenta dovezi clare privind scopul vizitei, identitatea însoțitorilor și organizatorul evenimentelor la care urmau să participe”, scrie Newsmaker.md.

Ministra a făcut precizările pentru presă înainte de ședința Guvernului. Aceasta a fost întrebată de jurnaliști dacă printre sportivii opriți luni la frontieră se aflau și minori – un subiect intens exploatat de opoziție și de canalele afiliate acesteia, mai ales după ce au apărut video cu sportivi români care au declarat că au fost opriți la vamă fără explicații, deși aveau toate documentele în regulă.

Șefa MAI a precizat că e vorba despre două cazuri. Într-unul sunt vizate echipe de sportivi la categoria juniori, cărora într-un final li s-a permis intrarea. În alt caz, e vorba despre minori care nu au putut prezenta informații clare despre competițiile la care urmau să participe.

„Referitor la video-urile apărute în spațiul public, trebuie să delimităm două aspecte. Primul e despre echipele de sportivi la categoria juniori, care, de fapt, au fost admiși și ei au intrat în țară pentru că aveau un scop și o dovadă clar definită. Și avem o situație prin care copiii au fost folosiți. Este vorba de situația în care nu a fost confirmată dovada clară unde vin, cine este însoțitorul acestor copii și organizatorul evenimentelor la care vor participa. În acest sens nu li s-a permis intrarea în R. Moldova”, a declarat Daniella Misail-Nichitin presei.

În cursul zilei de ieri, reprezentanți ai opoziției și canale afiliate acestora au publicat pe rețelele de socializare mai multe înregistrări video cu sportivi — inclusiv din România — care ar fi fost opriți la frontieră sau reținuți la punctul vamal. Deputatul și membrul MAN, Gaik Vartanean, a declarat că printre cei întorși s-ar afla și minori din Georgia, Lituania și România.

195 de persoane „cu risc sporit pentru securitatea națională” au încercat să intre în Republica Moldova pentru a participa la campionatul de kickboxing organizat de Primăria Chișinău, însă accesul acestora a fost blocat. Din acest număr, Poliția de Frontieră a aplicat măsura de neadmitere pe teritoriul țării pentru 19 persoane, iar altor 176 li s-a refuzat îmbarcarea spre Republica Moldova, în urma schimbului de informații și a cooperării internaționale. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, majoritatea celor vizați veneau din Federația Rusă și Belarus.