Instituțiile media ar putea primi subvenții din partea statului, pe model baltic. Asociația Presei Independente a propus crearea unui fond pentru mass-media în perioada 2017-2018, iar ideea a fost reluată acum de actualul parlament. Președinta comisiei pentru cultură și mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei a inițiat proiectul de lege care prevede câteva zeci de milioane de lei pe an pentru mai multe canale media, astfel nu doar compania „Teleradio-Moldova” va primi finanțare publică, transmite postul public tv.

Subvenționare cu bani publici a presei este o practică obișnuită în Țările Baltice. Fondul pentru mass-media a lipsit atunci când presa moldoveană a rămas fără resurse din cauza crizelor provocate de pandemia COVID-19 și război. Potrivit directorului Asociației Presei Independente, Petru Macovei, subvenționarea ar trebui să încurajeze independența editorială. Ideea a venit de la API acum cinci ani.

„Ceea ce este important de știut este că deciziile cui să-i ofere finanțare și cui să nu-i ofere finanțare nu vor fi luate de către politic. Structura care va lua aceste decizii, consiliul de experți va fi constituit în majoritate de o oameni care nu sunt afiliați politic și care cunosc foarte bine domeniul mediatic. Prin faptul că din bugetul public vor fi alocați bani pentru produs de calitate care răspunde interesului public, asta ar putea servi ca un suport pentru instituțiile mass-media din Republica Moldova în condițiile în care pe piața noastră este în continuare, dominată așa cum ați spus, de interese oligarhice atât în ce privește proprietățile media, dar în ce privește și piața de publicitate. Deci, da este unul dintre mecanismele care trebuie aplicate din nici pe departe nu este unicul mecanism de acest fel”, a spus directorul API, Petru Macovei.

Interesul statului este să transparentizeze piața media.

„Există interese oligarhice politice de control asupra mass-media, pe de o parte. Pe de altă parte, sunt în foarte mare dezvoltare rețelele sociale care cumva reprezintă o alternativă instituțiilor mass-media tradiționale. Jurnalismul de calitate este într-un mare pericol și este interesul strategic al oricărei democrații în lume să susțină informare corectă și obiectivă”, a spus Petru Macovei.

Proiectul este în examinare, și a fost propus luna trecută de către Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta comisiei pentru cultură și mass-media:

„În esență prevederile țin de oferirea unui sprijin pentru instituțiile mass-media de orice tip, în sensul audiovizual sau presă scrisă sau online, dar care să îndeplinească niște criterii. Criterii care țin de transparența activității legalitatea activității, nu în ultimul rând activitățile de investigație jurnalistică și aceste criterii urmează a fi stabilite de către un organ care va fi creat. În opinia noastră ar fi bine, pe lângă Ministerul Culturii, dar un organism care va întruni reprezentanți delegați de către Ministerul Culturii și Ministerul Educației, dar în mare parte de către organizațiile societății civile”.

Potrivit proiectului de lege, fondul pentru mass-media ar putea ajunge la 36 de milioane de lei, însă nu a fost stabilită o sumă exactă.

#initiativa legislativa #media #proiect #stat #Teleradio-Moldova

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.