Autoritățile nu intenționează să plafoneze prețurile la carburanți, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea. Potrivit oficialului, o astfel de intervenție administrativă ar putea duce la perturbări pe piață și chiar la dispariția produselor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.

„Plafonarea în formă mecanică, printr-o decizie a Guvernului sau a Ministerului Finanțelor, duce în totalitatea sa la dispariția acestui tip de produs”, a explicat ministrul.

Bolea a subliniat că simpla limitare a prețurilor nu rezolvă problema, dacă nu este însoțită de măsuri clare privind acoperirea diferențelor de cost. El a oferit și un exemplu: dacă prețul real al carburanților ar ajunge la 34 de lei, dar ar fi plafonat la 30 de lei, diferența de 4 lei ar trebui compensată din alte surse.

„Cine plătește această diferență? În final, tot cetățenii”, a punctat ministrul.

Oficialul a menționat că, deși în unele state europene s-au aplicat astfel de măsuri, acestea au implicat intervenții bugetare semnificative. În acest context, el a ridicat întrebarea dacă este corect ca toți contribuabilii, inclusiv cei care nu dețin automobile, să suporte aceste costuri.

„Nu știu în ce măsură cetățenii care nu au mașini sunt gata să plătească din buget pentru a compensa aceste diferențe de preț”, a concluzionat Vladimir Bolea.

Precizăm că, pentru miercuri, 25 martie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a stabilit noile prețuri la carburanți. Astfel, un litru de benzină A95 va costa 29,04 lei, cu 37 de bani mai mult decât în ziua precedentă, iar un litru de motorină va costa 30,18 lei, cu 16 bani mai mult.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#petrol #plafonare #pret

Republica Moldova este „elevul cu cele mai bune rezultate” în procesul de aderare la Uniunea Europeană, susține comisarul european pentru Extindere, Marta Kos. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru France 24, în care oficiala europeană a vorbit despre evoluțiile țărilor candidate și despre perspectivele extinderii UE.

Potrivit Martei Kos, Moldova se numără printre cele patru țări aflate în fruntea procesului de aderare, alături de Muntenegru, Albania și Ucraina.

„Muntenegru, care este cu adevărat în frunte, ar putea finaliza negocierile tehnice la sfârșitul anului și apoi să devină membru în 2028. Albania este pe drumul cel bun. Moldova înregistrează rezultate din ce în ce mai bune și, desigur, și Ucraina”, a declarat Kos.

Comisarul european a făcut însă o distincție între țara aflată cel mai aproape de finalizarea negocierilor și țara cu cele mai bune rezultate în procesul de reforme. În acest context, ea a evidențiat Republica Moldova.

„Moldova este elevul cu cele mai bune rezultate din clasa mea”, a spus Marta Kos, menționând că țara noastră și-a început procesul de aderare mult mai târziu decât statele candidate din Balcanii de Vest.

Kos a subliniat că 2026 este un an important pentru extinderea Uniunii Europene. În primele nouă luni ale anului, UE a deschis și închis mai multe capitole de negociere decât în oricare alt an din ultimii 25 de ani, potrivit oficialei europene.

În același timp, ea a atras atenția că ritmul reformelor diferă de la o țară candidată la alta. În cazul statelor din Balcani, această situație ar putea duce la realocarea unor fonduri europene în valoare de 330 de milioane de euro.

„Uniunea Europeană nu este o organizație de caritate. Pentru a putea ajuta economiile și societățile lor să se dezvolte, acestea trebuie să implementeze reformele, iar noi oferim banii doar dacă acest lucru se întâmplă”, a explicat Marta Kos.

Potrivit acesteia, Muntenegru a implementat până acum 91% dintre reformele asumate, în timp ce Bosnia și Herțegovina are o rată de implementare de zero, în contextul în care autoritățile nu au ratificat două acorduri necesare pentru deblocarea finanțării europene.