Tot mai mulți moldoveni își declară veniturile obținute din chirii, iar acest lucru se vede direct în buget. În anul 2025, încasările din impozitul pe venit achitat de persoanele fizice care dau în locațiune bunuri imobile au crescut cu peste un sfert față de anul precedent.

Potrivit datelor prezentate de Serviciul Fiscal de Stat, în perioada ianuarie-decembrie 2025, la buget au fost colectate 95,3 milioane de lei din impozitul pe venit aferent chiriilor, cu 27,2% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din 2024.

Creșterea este pusă pe seama acțiunilor de informare și conformare voluntară. În decursul anului trecut, autoritățile fiscale au identificat 1.901 persoane fizice care dau în locațiune bunuri imobile, iar numărul contractelor declarate a crescut semnificativ. Astfel, au fost înregistrate 33.696 de contracte de dare în locațiune, cu 29,2% mai multe decât în anul anterior.

Totodată, în urma a 283 de controale fiscale efectuate la persoane fizice care închiriază locuințe, au fost calculate suplimentar plăți de bază în valoare de 654,4 mii de lei, majorări de întârziere de 64 de mii de lei și amenzi în sumă de 36 de mii de lei.

Fiscul reamintește că persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și transmit în posesie sau folosință bunuri imobile sunt obligate să achite un impozit pe venit de 7% din valoarea lunară a contractului de locațiune. Contractul trebuie înregistrat la Serviciul Fiscal de Stat în termen de 7 zile de la semnare, iar impozitul se achită lunar, cel târziu până la data de 25.

Obligația fiscală se aplică inclusiv în cazul locuințelor oferite spre chirie prin platforme online precum Booking, Airbnb și altele. Autoritățile fiscale îndeamnă proprietarii să-și declare corect veniturile pentru a evita penalitățile și sancțiunile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#chirii #FISC

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.