Statul va compensa parțial dobânzile la creditele accesate de întreprinderile mici și mijlocii în scop investițional. Este vorba despre agenții economici care au contractat credite în lei până pe 1 august. Aceștia vor putea obține o compensație în mărime de două puncte procentuale din costul dobânzii, dar nu mai mare decât 300 de mii de lei.

Mecanismul de compensare și platforma online au fost prezentate marți într-o conferință de presă organizată de către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, transmite IPN.

Prezent la conferință, ministrul economiei, Dumitru Alaiba, a declarat că, odată cu inflația în creștere, lucru declanșat de factorii externi și amplificat de războiul din Ucraina, Banca Națională a Moldovei a trebuit să intervină cu creșterea ratei de bază, ceea ce a condus la majorarea costurilor dobânzilor la credite pentru antreprenori.

„Trecem printr-o perioadă incertă, complicată și aceste complicații se răsfrâng asupra economiei și mai ales asupra antreprenorilor. În acest sens, mai ales în cazul în care un antreprenor a contractat un credit fără a ști, pentru că nimeni nu știa ce urmează, acum acesta se confruntă cu costuri în creștere la creditele bancare. Suntem conștienți de această problemă și este datoria și responsabilitatea statului să fie alături de antreprenori”, a notat ministrul economiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Directorul ODA, Dumitru Pîntea, a menționat că, pentru compensarea dobânzilor la creditele investiționale, Guvernul a alocat 200 de milioane de lei. „Este vorba despre creditele care sunt clasificate de către creditor în categoria standard sau supravegheat. Compensațiile vor fi acordate pentru o perioadă de cinci luni – începând cu luna august și până în luna decembrie anul curent”, a notat Dumitru Pîntea.

Mecanismul acoperă practic toate sectoarele economiei. „Reprezentanții din agricultură, din industria extractivă, prelucrătoare, producția și furnizarea de energie electrică și gaze, distribuția apei, activități de cazare, alimentație, informații comunicații, învățământ, sănătate – sunt câteva domenii care sunt eligibile pentru a aplica aceste compensații”, a exemplificat directorul ODA.

Antreprenorii pot aplica fie pentru fiecare lună în parte, fie la finalul perioadei, în luna ianuarie, pentru toate cele cinci luni. Aceștia pot depune cererile online, accesând pagina ODA, unde vor găsi un ghid, modelul certificatului de la creditor și regulamentul de compensare. În termen de zece zile, antreprenorul va primi răspuns dacă este sau nu este eligibil pentru a beneficia de compensație.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.