Președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, a venit cu critici față de politicile implementate de către cei din Partidul Acțiune și Solidaritate, informează Realitatea.md. În special, politicianul este dezamăgit de acțiunile Ministerului Afacerilor Interne, de reglementarea diferendului transistrean, dar și de politicile anti-corupție.

„Ministerul Afacerilor Interne este o dezamăgire de circa 97%. Tot ce vizează reglementarea diferendului transnistrean este „nesatisfăcător”, iar în ceea ce privește reforma justiției nu există nicio claritate cum au de gând să redreseze dezastrul din instituția Procuraturii și din sistemul judecătoresc. Vedem un început de proces de asumare de răspundere politică pentru anumite instituții, care pur și simplu trebuie lichidate, pentru că nu și-au justificat existența – cum ar fi CNA”, a declarat Ștefan Gligor în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la postul N4.

Potrivit lui Gligor, PAS nu are o viziune clară și complexă în privința reformei justiției, iar acest fapt vine din motiv că mulți membri PAS sunt fără experiență în domeniu și fără capacități reale de management.

De asemenea, politicianul a criticat intenția PAS de a numi șeful CNA de Parlament la propunerea a cel puțin 20 de deputați, spunând că asrfel se fac numiri „pe criterii politice, iar instituția va deveni o bâtă politică”.

„Direcotrul CNA este numit de Parlament pe criterii politice. Dacă în 4 ani PAS pierde puterea, pentru că așteptările oamenilor sunt enorme, următoarea guvernare va mulțumi PAS-ului pentru CNA. Viziunea nostră este că CNA, Procuratura Anticorupție, PCCOCS, trebuie lichidate și să creăm o singură instituție care să vizeze corupția mare, să angajăm fie și oameni neexperimentați, dar integri și talentați. Șansa pe care o are PAS, numărul de mandate, nu se vor mai repeta în următorul deceniu, dacă ei astăzi eșuează, altă șansă în următorul deceniu nu va fi”, a mai spus Gligor.

Amintim, că recent Parlamentul a modificat legile, astfel încât Procuratura, CNA, precum și alte instituții subordinate Parlamentului să fie evaluate din punct de vedere al performanței activității lor. Astfel, CNA urmează să vină cu un raport de activitate în perioada 2016-2021, iar dacă Legislativul va oferi calificativul „nesatisfăcător” instituției, atunci șeful CNA urmează să fie demis.

PAS a criticat în mai multe rânduri activitatea CNA, pentru eficiență puțină, și nu a ascuns faptul că deja au pornit căutările pentru o nouă conducere a Centrului.

#CNA #PAS #Stefan Gligor

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.