Un conflict deschis între justiția și politicul din Republica Moldova. Astfel califică reprezentanții partidelor extraparlamentare blocajul din sistemul justiției și incapacitatea Adunării Generale a Judecătorilor de a-și desemna membri în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). De cealaltă parte, reprezentanții guvernării spun că în lipsa membrilor CSM delegați de Adunarea Generală, organul de autoadministrare inițial va fi constituit de membrii nejudecători numiți de Parlament, astfel fiind deblocată situația, notează ipn.md.

Reprezentantul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Fadei Nagacevschi, spune că guvernarea insistă pe alegerea urgentă a membrilor CSM pentru a-și numi un judecător loial la Curtea Constituțională.

„Este nevoie urgent de un CSM pentru a-l alege pe cel de-al 6-lea judecător al Curții Constituționale pentru a schimba balanța decizională la CCM în contextul examinării constituționalității Partidului Șor. De asemenea, în spațiul public a apărut informația că se dorește revizuirea deciziei CCM prin care s-a trecut de la alegerea șefului statului de către Parlament la alegerea președintelui în mod direct, de către popor. Ambele teorii au dreptul la existență pentru că dacă CCM declară neconstituțional Partidul Șor și repartizează mandatele lor către PAS și BCS, PAS va avea majoritate constituțională, ceea ce le-ar permite în 2024 să aleagă viitorul președinte în Parlament”, a spus ex-ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.

În același timp, liderul Platformei DA, Dinu Plîngău, spune că cetățenii percep prin reforma justiției finalitate pe dosarele de mare rezonanță. El spune că pentru a-și camufla incapacitatea de a reforma justiția, guvernarea a început un război cu Adunarea Generală a Judecătorilor.

„Asistăm la un conflict între sistemul politic și sistemul judecătoresc. Este o stare care afectează mult societatea, are loc stagnarea soluțiilor pe dosarele de rezonanță, oamenii care n-au nicio treabă cu politicul nu pot obține soluții pe anumite litigii. Imaginați-vă o zi în care statul nu are poliție. Exact la fel e cu sistemul judecătoresc. Sistemul politic se gândește la voturi și la realizarea promisiunilor electorale, principala promisiune a fost reforma justiției. Dar într-un an de zile trebuia să se livreze măcar o soluție, pe cel mai elementar caz, pe furtul miliardului sau Aeroport. Asta nu s-a întâmplat și e clar că n-o să se întâmple. Și atunci trebuie să creezi un dușman”, a explicat președintele Platformei DA, Dinu Plîngău.

Juristul Ștefan Gligor se arată sceptic că judecătorii Curții Supreme de Justiție vor soluționa în timp util contestațiile depuse de magistrații care nu au trecut evaluarea externă. Președintele Partidului Schimbării spune că în condițiile unei demisii aproape in corpore la CSJ, activitatea instanței supreme este blocată.

„Probabilitatea ca judecătorii CSJ care au mai rămas să examineze contestațiile este minoră, iar discursurile pe care le-am auzit la Adunarea Generală camuflează faptul că judecătorii nu-și doresc reforma. Ei în loc să devină participanți la procedura de reformare a justiției, reabilitarea bunului nume a sistemului judecătoresc, unii au preferat chiar să-și încheie cariera pe o notă de sabotaj. În sistem sunt judecători bun, dar regret că ei n-au reușit să se impună la Adunarea Generală și i-au lăsat pe alții să-și facă jocul”, a spus președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor.

Reprezentanții guvernării spun că Partidul Acțiune și Solidaritate nu renunță la ideea reformării justiției, chiar dacă sistemul opune rezistență.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit legii, CSM este constituit din 12 membri, 6 sunt numiți de Adunarea Generală a Judecătorilor și 6 membri sunt numiți de Parlament, din rândul societății civile.

„Din 12 membri ai CSM, 12 trebuie aleși. Doar că acest lucru se va face treptat în funcție de rezultatele pre-vetting-ului. La Adunarea Generală a Judecătorilor am văzut tergiversări. Dacă se dorea alegerea unor oameni corecți și cinstiți, Adunarea Generală având 5 candidați selectați de pre-vetting putea să aleagă din ei. CSM este constituit și din membrii votați de Parlament, iar noi vom face acest lucru în urma rezultatelor de la pre-vetting. Astfel, vom debloca situația”, a spus deputatul PAS, Dorian Istratii.

Adunarea Generală a Judecătorilor a avut loc la 17 martie. Forul judecătoresc nu și-a delegat membrii în Consiliul Superior al Magistraturii, ședința fiind întreruptă până la 28 aprilie.

#CSJ #judecatori #Stefan Gligor

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.