Legislatorii americani au introdus în Senatul Statelor Unite un proiect de lege bipartizan care vizează impunerea de sancțiuni celor care cumpără sau facilitează importul de petrol și produse petroliere din Rusia. Informația a fost făcută publică de ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite, Olga Stefanișina, pe pagina sa oficială de Facebook, relatează rbc.ua.

Potrivit ambasadoarei, inițiativa legislativă poartă denumirea „Legea privind reducerea profiturilor din petrolul rusesc din 2025”. Proiectul de lege a fost introdus de senatorii americani D. McCormick și J. Gusted, alături de senatorii E. Warren și K. Coons.

„Autorii proiectului de lege au menționat că achiziționarea de petrol rusesc finanțează războiul împotriva Ucrainei, iar orice țări, companii sau intermediari financiari care facilitează un astfel de comerț trebuie să înțeleagă consecințele, în special riscul de a pierde accesul la sistemul financiar american”, scrie Stefanișina.

Ambasadoarea a precizat că documentul creează o bază legală pentru intensificarea presiunii sancțiunilor asupra veniturilor petroliere ale Federației Ruse. Conform proiectului, în cazul adoptării acestuia, președintele Statelor Unite, Donald Trump, va fi obligat să impună sancțiuni persoanelor implicate în importurile de petrol din Rusia în termen de 90 de zile.

„Lista va fi întocmită de Ministrul Finanțelor după consultarea Secretarului de Stat. Această inițiativă legislativă demonstrează încă o dată un sprijin bipartizan puternic pentru o presiune economică suplimentară asupra agresorului”, a concluzionat ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite.

La începutul lunii noiembrie, Statele Unite au impus sancțiuni împotriva a două companii petroliere rusești, Lukoil și Rosneft. În urma acestor măsuri, unele state membre ale Uniunii Europene care operează rafinării Lukoil au început să caute soluții pentru a preveni închiderea acestora.

Totodată, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat recent că Ucraina a impus sancțiuni împotriva a 700 de petroliere din așa-numita flotă din umbră a Rusiei. Aceste nave sunt acuzate că transportă petrol rusesc supus sancțiunilor internaționale, încălcând restricțiile impuse. În plus, pe 15 decembrie, Consiliul European a introdus noi sancțiuni împotriva a nouă persoane și organizații care facilitează funcționarea flotei din umbră a Federației Ruse.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.