Rodiul este cel mai scump metal din lume și face parte din grupul platinei

Cu toate acestea, ceea ce distinge cu adevărat rodiul este raritatea acestuia. Fiind cel mai rar membru al metalelor din grupul platinei, rodiul există în cantități mici în scoarța terestră. Pentru a pune acest lucru în perspectivă, rodiul apare la o concentrație uimitor de scăzută de aproximativ 0,000037 părți per milion, în contrast puternic cu abundența relativă a aurului de aproximativ 0,0013 părți per milion.

Datele Societății Regale de Chimie subliniază această penurie uluitoare. Provenit în principal din Africa de Sud și Rusia, rodiul poate fi obținut și ca produs secundar în timpul rafinării minereurilor de cupru și nichel, care pot conține până la 0,1% din acest metal prețios. În ciuda rarității sale, o producție anuală estimată de aproximativ 16 tone este susținută, cu o rezervă estimată la 3.000 de tone.

Povestea descoperirii rodiului se adaugă la mistica acestuia. În 1803, chimistul englez William Hyde Wollaston a dezgropat acest element enigmatic dintr-o probă de minereu de platină provenită din America de Sud. Această descoperire a urmat îndeaproape revelația lui Wollaston a unui alt metal din grupa platinei, paladiu. Extragerea rodiului din probă a implicat un proces meticulos de eliminare a platinei și paladiului, lăsând în urmă o pulbere roșie închisă distinctă. Tratamentul ulterior cu hidrogen gazos a scos la iveală comoara ascunsă – rodiul.

Alura vizuală a rodiului nu este mai puțin captivantă. În timp ce forma sa solidă radiază o nuanță luminoasă de alb-argintiu, numele metalului își trădează originea. Derivat din cuvântul grecesc „rhodon”, care înseamnă trandafir, nomenclatura rodiului este un semn de cap la colorarea roșie a sărurilor sale, o juxtapunere remarcabilă cu aspectul său metalic.

Cu toate acestea, în ciuda rarității, frumuseții și semnificației sale istorice, o statistică intrigantă din 2019 evidențiază o fațetă neașteptată a utilizării moderne a rodiului. În mod surprinzător, aproape 90% din cererea de rodiu are rădăcini în producția de convertoare catalitice din sectorul auto. Această aplicație utilitară, deși poate mai puțin ceremonioasă decât trecutul său istoric, subliniază rolurile complexe pe care metalele prețioase le joacă în avansarea tehnologiei moderne și în abordarea provocărilor de mediu.

Astfel, rodiul stă ca o mărturie a diversităţii remarcabile a comorilor Pământului. Rezistența sa excepțională la oxidare, versatilitatea de neegalat și raritatea uluitoare se împletesc pentru a modela un metal prețios de o valoare fără egal. Cu un preț care umbrește aurul și o istorie care se întinde pe secole, rodiul continuă să ne captiveze imaginația și să

El Niño „Godzilla” a sosit și deja doboară recorduri pe care lumea ar fi preferat să nu le vadă niciodată depășite, relatează Euronews.

Temperaturile de la suprafața Oceanului Pacific ecuatorial au depășit deja cele mai ridicate valori înregistrate în timpul oricărui episod anterior El Niño, iar fenomenul meteorologic continuă să se intensifice. Între iunie 2026 și februarie 2027, experții estimează că valul extrem de căldură asociat acestuia ar putea contribui la aproape jumătate de milion de decese suplimentare.

Estimările au declanșat semnale de alarmă în birourile agențiilor meteorologice, autorităților sanitare și guvernelor din întreaga lume. Însăși Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a decretat o mobilizare fără precedent pentru pregătirea în vederea fenomenelor meteorologice extreme care urmează.

„El Niño se amplifică sub ochii noștri. Planeta se află în ape neexplorate, iar aceste ape se încălzesc”, a declarat la începutul lunii septembrie secretarul general al ONU, António Guterres.

Dar chiar dacă guvernele se pregătesc pentru un an devastator din punctul de vedere al meteorologiei extreme, experții spun că sunt încă multe măsuri care pot fi luate pentru a limita pagubele, atât acum, cât și în viitor, transmite Antena3CNN.

De ce este atât de îngrijorător acest episod El Niño

Un episod El Niño începe în Pacific, dar efectele sale pot fi resimțite pe tot globul. Atunci când apele din apropierea Ecuatorului devin neobișnuit de calde, acestea eliberează căldură în atmosferă, contribuind la creșterea temperaturilor globale și modificând zonele în care cad precipitațiile.

Cu temperaturile oceanelor deja la niveluri record, actualul El Niño ar putea aduce valuri de căldură mai intense, secete și precipitații abundente în regiunile vulnerabile și ar putea duce temperaturile globale către noi recorduri. Din acest motiv, fenomenul a fost numit „Godzilla” și „Super El Niño”.

Unele dintre efecte sunt deja resimțite. India s-a confruntat cu precipitații musonice sub nivelul normal, în timp ce sudul Africii se confruntă cu un risc crescut de secetă.

În Europa, El Niño poate influența vremea din timpul iernii, iar secetele sau recoltele compromise în alte regiuni pot perturba aprovizionarea cu alimente pe continent.

Amenințarea a presat guvernele să ia măsuri înainte de manifestările anticipate. Luna aceasta, guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a declarat preventiv stare de urgență în vederea posibilelor inundații, alunecări de teren, eroziuni costiere și furtuni severe de iarnă.

Cum ne putem pregăti pentru un El Niño ce nu poate fi evitat

Oricât de mult s-ar pregăti autoritățile, El Niño este un fenomen natural care nu poate fi oprit printr-o apăsare de buton. Totuși, chiar dacă nu poate fi împiedicat, prognozele oferă oamenilor luni întregi pentru a se pregăti.

„Cheia este gestionarea apei și pregătirea pentru schimbările în ceea ce privește locul și momentul în care apar precipitațiile”, explică Davide Faranda, director de cercetare la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică (CNRS) și autor principal pentru Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) al ONU.

Potrivit acestui specialist, guvernele pot stoca și distribui apa cu mai multă atenție, pot controla mai bine modul în care sunt utilizate rezervoarele și apele subterane, pot ajusta calendarele agricole și practicile de irigații și pot pregăti comunitățile pentru secete sau inundații.

Și Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a transmis recomandări concrete. Fermierii, spun oficialii FAO, pot reduce pierderile modificând datele de semănare, irigând în perioadele mai răcoroase ale zilei, stocând apă înaintea secetelor și luând măsuri pentru protejarea culturilor și animalelor de temperaturile extreme.

Unele guverne au venit și cu sprijin financiar. Marea Britanie a promis până la 17 milioane de euro pentru a ajuta țările vulnerabile să se pregătească pentru acest El Niño. Banii ar urma să finanțeze măsuri care variază de la vaccinarea animalelor înaintea secetelor până la consolidarea locuințelor înaintea inundațiilor și acordarea de sprijin financiar fermierilor, înainte ca recoltele să fie compromise.

Acțiunile climatice ar putea limita pagubele viitoare

Majoritatea episoadelor El Niño cresc temperaturile medii globale cu aproximativ 0,2°C. Acest lucru este suficient pentru a declanșa fenomene meteorologice extreme în țările din Sudul Global, însă aportul respectiv înseamnă doar o fracțiune din încălzirea suplimentară provocată de schimbările climatice.

Arderea combustibililor fosili a dus mediile globale de la suprafață cu aproximativ 1,3 – 1,4 grade Celsius peste nivelurile epocii preindustriale, deschizând calea pentru vara toridă din Europa, care a declanșat secete severe și incendii de vegetație.

Efectele El Niño se suprapun peste cele ale unei lumi care se încălzește deja. Acesta este motivul pentru care anul trecut a fost printre cei mai caldi înregistrați vreodată, în ciuda efectului natural de răcire exercitat de fenomenul complementar, La Niña.

Cercetări recente sugerează că schimbările climatice intensifică El Niño. Un studiu publicat în august a constatat că episoadele El Niño sunt cu 36% mai puternice decât în perioada de dinaintea erei industriale, tendință pe care cercetătorii au asociat-o cu încălzirea provocată de activitatea umană.

O planetă mai fierbinte înseamnă mai multe valuri de căldură extremă, o presiune mai mare asupra resurselor de apă și, în unele locuri, mai multe precipitații. Reducerea emisiilor nu ar opri ciclul climatic natural care duce la apariția fenomenelor El Niño, dar ar reduce încălzirea provocată de activitatea umană, care face ca aceste amenințări să fie mai severe.

Asta înseamnă că pagubele nu sunt în totalitate în afara controlului nostru. „Nu putem elimina El Niño prin măsuri de atenuare a schimbărilor climatice, dar putem reduce măsura în care schimbările climatice le fac consecințele mai severe lui El Niño”, a conchis Davide Faranda.