Suntem în plin Black Friday 2022 și, cel mai probabil, acum cauți de zor oferte la produsele pe care le-ai pândit tot anul, dar nu ai avut bani să le achiționezi.

Te-ai gândit, însă, vreodată, de unde vine numele de Black Friday? Practic, cu alte cuvinte, de unde a început totul. În cazul în care ești curios să afli o scurtă poveste a celui mai viralizat eveniment comercial al lumii, articolul de față va rezolva fix această problemă: te va informa în legătură cu fenomenul care, din pură întâmplare, a ajuns de talie internațională.

Black Friday, de la începuturi

Numele „Vinerea Neagră” (Black Friday) a fost inventat pentru prima dată de ofițerii de poliție din Philadelphia pentru a descrie goana după cumpărături ce a avut loc imediat după Ziua Recunoștinței.

Nu are nimic de-a face cu afacerile care fac profit în timpul sezonului de cumpărături de sărbători – sau, cel puțin, la început nu avea. Acum, băgăm de seamă că lucrurile s-au schimbat un pic (mai mult).

A doua zi după Ziua Recunoștinței a devenit cunoscută în SUA drept „Vinerea Neagră”. Comercianții care vând en-detail, din întreaga lume, scad prețurile pentru a da startul sezonului de cumpărături de sărbători. Firește, aici trebuie menționat faptul că nu tot ceea ce pare redus chiar este, dar la acest subiect voi reveni un pic mai târziu. Deocamdată, să ne întoarcem la istoria Black Friday.

Vinerea Neagră nu este o singură zi, dar asta știai deja. Retailerii au extins ofertele pentru a acoperi întreaga lună noiembrie, uneori chiar și mai mult. Indiferent de asta, se pare că numele de Black Friday a devenit sinonim cu cel al reducerilor masive în general, unele magazine alegând să-l folosească chiar și în alte perioade ale anului, dacă au intenția de a-și lista produsele pe anumite promoții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dacă întrebi pe oricine de unde provine numele „Vinerea Neagră”, există șanse mari să auzi o poveste care sună bine, dar care nu este neaparat și adevărată. Este o concepție greșită comună că numele „Vinerea Neagră” se bazează pe jargonul financiar.

Când o companie operează cu o pierdere financiară, se poate spune că este „pe roșu”, nicidecum „pe negru”. Asta înseamnă pur și simplu că se pierd mai mulți bani decât se câștigă. Când afacerea realizează profit, adică câștigă mai mulți bani decât se cheltuiesc, se află „pe negru”. Fie vorba între noi, Black Friday aduce mereu profit, așadar termenul este folosit mai mult decât just, în acest caz.

Povestea spune că majoritatea afacerilor funcționează „pe roșu” în cea mai mare parte a anului, dar sezonul de cumpărături de sărbători le pune „pe negru”. De aici, numele de „Vinerea Neagră”. Practic, ce v-am spus acum este o poveste care circulă în Statele Unite ale Americii, însă nu este neaparat baza istoriei în sine, ci mai mult un episod al ei.

Adevărata origine a numelui de Vinerea Neagră

Adevărata poveste a „Vinerii Negre” își are originile în Philadelphia, la începutul anilor 1960. Termenul a fost folosit pentru prima dată de ofițerii de poliție pentru a descrie haosul care a urmat atunci când o mare de oameni a poposit în oraș pentru a-și începe cumpărăturile de sărbători și pentru a participa la meciul anual de fotbal dintre Armată și Marină.

Aglomerația mare provocată a creat un aflux de incidente de trafic, dar și furturi, ceea ce a însemnat ture mai lungi decât de obicei pentru polițiști. Au început să se refere la această zi ca la „Vinerea Neagră”, într-un sens negativ. Dacă ai crezut vreodată că „Vinerea Neagră” sună de rău augur, probabil că ai avut dreptate să crezi asta, pentru că așa e.

Comercianții cu amănuntul din Philadelphia au încercat să-i dea o întorsătură pozitivă și să-l numească „Vinerea Mare”, dar „Vinerea Neagră” se pare că a prins mai bine la public și a fost folosit în SUA până la sfârșitul anilor 1980, corelat cu evenimentele neplăcute din Philadelphia. Cam atunci, prin 1980, povestea de fundal a profitului roșu și negru a început să prindă la oamenii sătui, probabil, de conotația negativă.

Totuși, chiar dacă povestea s-a schimbat în timp, asta nu înseamnă că originea este alta, ci doar că anumiți oameni preferă să vadă partea plină a paharului și se necăjesc teribil la auzul poveștilor mai puțin fericite.

#Black Friday #cumparaturi #istorie #sarbatoare

Noua forță de opoziție „Lista Studenților” a obținut peste 50% din voturi la alegerile din Serbia, anunță Comisia Electorală Republicană a Serbiei. Conform acestor date, 40,41% dintre alegătorii țării au votat pentru lista fostului președinte Aleksandar Vučić. Acesta și-a recunoscut înfrângerea încă înainte de anunțarea rezultatelor.

În total, pe buletinele de vot au figurat 18 partide și liste electorale, dar 15 dintre acestea au obținut sub 1% din voturi. Prezența la urne a fost foarte ridicată pentru Serbia, ajungând la 68,39%.

Aleksandar Vučić recunoaște înfrângerea partidului său

Președintele Partidului Progresist Sârb, Aleksandar Vučić, a recunoscut înfrângerea formațiunii sale la alegerile parlamentare anticipate din Serbia și a declarat că mișcarea studențească ar urma să obțină majoritatea necesară pentru formarea guvernului. Potrivit estimărilor prezentate de liderul sârb înainte de anunțarea rezultatelor oficiale, lista electorală „Studenții câștigă” ar urma să obțină între 135 și 140 de mandate parlamentare, scrie BBC.

Vučić a făcut declarația în fața susținătorilor săi, precizând că partidul său ar urma să obțină aproximativ 105 mandate, în pofida celor 1,72 milioane de voturi acumulate.

Liderul sârb a explicat că estimările se bazează pe un eșantion stratificat și a admis că rezultatul nu este suficient pentru menținerea majorității parlamentare. Totodată, el a menționat că alte formațiuni politice ar putea obține un număr redus de mandate, inclusiv reprezentanții maghiarilor din Voivodina și cei ai comunității albaneze.

Un factor important al scrutinului a fost prezența ridicată la vot, estimată la aproape 68%, potrivit informațiilor prezentate de BBC. Alegerile au fost marcate de cozi la secțiile de votare, inclusiv în afara Serbiei, în orașe precum Ljubljana, München, Los Angeles și Chicago.

În ziua scrutinului, organizația independentă CRTA a semnalat numeroase nereguli și o creștere a incidentelor violente în apropierea unor secții de votare. Agenția AFP a relatat însă că poliția nu a confirmat cazuri grave de violență legate de alegeri. La Belgrad, autoritățile au blocat străzile din jurul sediului Comisiei Electorale Republicane.

Alegerile anticipate au fost organizate în contextul unei crize politice prelungite. În septembrie, Vučić a dizolvat parlamentul, la propunerea guvernului, iar ulterior a renunțat la funcția de președinte. Potrivit relatării BBC, decizia a fost interpretată de unii analiști drept o încercare de a reveni în fruntea guvernului, în condițiile în care legislația nu îi permitea să candideze pentru un al treilea mandat prezidențial.

Serbia se confruntă de aproape doi ani cu proteste și tensiuni politice, declanșate după tragedia din gara orașului Novi Sad, din 1 noiembrie 2024, când 16 persoane au murit în urma prăbușirii unei copertine. Criticii guvernării au invocat corupția și neglijența drept cauze ale tragediei.

Mișcarea studențească a devenit principalul contestatar al partidului lui Vučić, cerând asumarea responsabilității pentru tragedie și schimbări politice. În schimb, susținătorii liderului sârb acuză mișcarea că ar urmări organizarea unei „revoluții colorate”, acuzații respinse de reprezentanții acesteia.

Vučić susține aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, dar s-a opus impunerii sancțiunilor împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei. În campanie, el a promis majorări de pensii și salarii pentru angajații din sectorul public, precum și investiții suplimentare în sistemul public de sănătate. Opoziția a criticat aceste promisiuni, pe care le consideră populiste, și a cerut reforme pentru combaterea corupției.