Situația stocurilor de carburanți din Republica Moldova s-a ameliorat ușor, însă rezervele de motorină rămân la un nivel redus. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că stocurile actuale acoperă aproximativ 15 zile de consum pentru benzină și între 5 și 6 zile pentru motorină.

Potrivit ministrului, în data de 18 august, Republica Moldova a importat aproximativ 800 de tone de benzină și 2.000 de tone de motorină. Junghietu a explicat că importurile de carburanți sunt afectate de situația dificilă de pe Dunăre. Navigația pe fluviu este limitată, ceea ce pune presiune pe importatorii care aduceau combustibil în țară prin Portul Internațional Liber Giurgiulești.

„Situația navigației pe fluviul Dunărea este foarte complexă. […] Acest lucru pune o presiune suplimentară pe importatorii noștri care aduceau combustibil în țară prin intermediul Portului Internațional Liber Giurgiulești”, a declarat ministrul.

În aceste condiții, o parte dintre importatori s-au reorientat către punctul vamal Leușeni, pentru a menține aprovizionarea cu carburanți. Primele efecte sunt deja vizibile. Numărul stațiilor de alimentare raportate fără motorină a scăzut de la 58, miercuri dimineața, la 48, potrivit datelor prezentate de ministrul Energiei.

„Se observă o ameliorare a situației cu suplinirea stocurilor în acele benzinării”, a precizat Dorin Junghietu.

Totuși, nivelul rezervelor rămâne diferit în funcție de tipul de carburant. Stocurile de benzină existente la nivel național acoperă aproximativ 15 zile de consum, în timp ce rezervele de motorină ajung pentru doar 5-6 zile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#carburanti #Dorin Junghietu #stocuri

Uniunea Europeană a acordat Spaniei miercuri, 9 septembrie, un ajutor de urgență de circa 115 milioane de euro pentru a o sprijini în gestionarea situației din exclava Ceuta după sosirea masivă și ilegală a circa 70.000 de migranți dinspre Maroc la sfârșitul lui iulie, transmite Agerpres.

„Fondurile vor servi în special la întărirea supravegherii frontierelor, achiziția de echipamente precum camere cu termoviziune și desfășurarea de personal suplimentar”, a precizat Comisia Europeană.

Ajutorul, în valoare totală de 114,7 milioane de euro, vizează, de asemenea, sprijinirea returnării persoanelor aflate în situație ilegală în Ceuta și mărirea capacităților de primire în enclava spaniolă pentru minorii neînsoțiți, potrivit Bruxelles-ului.

Peste 70.000 de migranți au intrat cu forța în Ceuta pe 30 și 31 iulie, pe jos sau înot. Ceuta este una dintre cele două frontiere terestre dintre Europa și Africa, alături de celălalt teritoriu spaniol, Melilla. Acest aflux a dus la zeci de decese și dispariții.

Majoritatea migranților au plecat între timp, dar câteva mii – 5.000, potrivit guvernului prim-ministrului Pedro Sánchez, sau cel puțin 10.000, potrivit autorităților locale – sunt încă în Ceuta, mulți dormind pe străzi și pe plaje.

Președintele exclavei, Juan Jesus Vivas, a cerut marți ajutorul Uniunii Europene pentru asigurarea integrității acestui teritoriu.

„Vom cere să existe o prezență permanentă a Europei la Ceuta”, în special prin intermediul agenției Frontex, a declarat el la Bruxelles înaintea întâlnirii de marți cu comisarul pentru problemele migrației, Magnus Brunner, și cu comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica.

Vivas, membru al Partidului Popular (dreapta), a acuzat Marocul că s-a aflat în spatele celui mai recent aflux masiv de persoane, „prin acțiune sau prin omisiune”.

În schimb, prim-ministrul socialist Pedro Sánchez a dat asigurări joi în parlament că niciun serviciu de informații „nu a prezentat guvernului probe solide că Marocul ar fi planificat sau orchestrat” acest aflux brusc de migranți.

Însă dubiile cu privire la rolul Marocului s-au intensificat săptămâna trecută după dezvăluirea unui raport al poliției, care evidenția „permisivitatea” forțelor de securitate ale acestei țări în timpul crizei.

Justiția spaniolă a deschis luni o anchetă cu privire la criza migranților, bazându-se în principal pe acest raport.