Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

14 noiembrie 2026

Stoianoglo își mai încearcă norocul la CC. Este nemulțumit de includerea procurorului general în componența CSS

15 Sept. 2021, 10:36
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
15 Sept. 2021, 10:36 // Actualitate //  Realitatea.md

Procurorul General, Alexandr Stoianoglo a depus astăzi o sesizare la Curtea Constituțională prin care a cerut Înaltei Curți să verifice constituționalitatea prevederilor legale care au instituit Procurorului General calitatea de membru de drept în componenţa Consiliului Suprem de Securitate.

PG a emis un comunicat de presă în acest sens.

„Decizia de a sesiza Înalta Curte în acest sens survine ca urmare a ultimei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate din 10 august 2021, în cadrul căreia Președintele CSS a obiectat Procurorului General lipsa urmăririlor penale a mai multor persoane, inclusiv reprezentanți ai actualei opoziții parlamentare, solicitând, în același timp, raportarea mai multor cauze penale pendinte. Procuratura consideră o atare abordare ca fiind inadmisibilă și contrară legii, prin care se aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat, și prin urmare, nu poate fi tolerată pe viitor”, se arată în comunicat.

Analizând subiectul, Procuratura a constatat că, inițial, Legea securității statului Nr.618 din 31.10.1995 nu prevedea Procurorului General calitatea de membru din ofici, mai explică reprezentanții Procuraturii.

„Modificările în Lege au fost operate la propunerea unui grup de deputați ai fracțiunii parlamentare a Partidului Democrat (inițiativa legislativă nr.436 din 23.11.2016), prin introducerea Procurorului General drept membru din oficiu în conținutul art.12 alin.(4) din lege, fiind grav afectat principiul separației puterilor în stat și, în consecință, independența Procuraturii. Atât sub aspect procedural, la acel moment, Parlamentul a încălcat normele Constituției în partea procesului de legiferare, cât și în fond, Legea contravine Legii Supreme, democrațiile moderne necunoscând astfel de practici. Luând act de situația de fapt şi jurisprudența consacrată a Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, considerăm imperios necesară suspendarea acţiunii prevederilor contestate prin care a fost instituit Procurorul General drept membru ex-officio în componenţa Consiliului Suprem de Securitate, fapt care, la fel, a fost solicitat Înaltei Curți”, mai relevă comunicatul PG.

Amintim că, într-un briefing de presă organizat în data de 19 august, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a declarat că va depune o sesizare la Curtea Constituțională (CC) prin care va solicita Înaltei Curți să verifice constituționalitatea pentru includerea procurorului general în componența Consiliului Suprem de Securitate (CSS).

În context, Stoianoglo a acuzat actuala guvernare „de presiuni politice asupra activității procurorului general”.

„Este prima dată când șefii de stat cheamă la procurorii la raport. A mai fost o dată așa ceva pe timpul lui Plahotniuc. Constatăm că principiul legalității în colaborare cu Procuratura a fost încălcat de către Președinție. Potrivit legii, procuratura poate fi reprezentată la CSS doar de către unul dintre conducătorii săi, iar ceilalți procurori își exercită atribuțiile în conformitate cu legea. Scopul ultimei ședințe CSS a fost de a ataca și acuza Procuratura de lipsă de eficiență și de a iniția modificări legislative pentru demiterea procurorului general. Planul a fost transpus imediat în realitate. Președinta statului a prezentat o listă de persoane, inclusiv reprezentanți ai opoziției, cerându-ne insistent să tragem la răspundere penală”, a declarat Alexandr Stoianoglo.

Consiliul Suprem de Securitate (CSS) este un organ consultativ care analizează activitatea ministerelor și departamentelor în domeniul asigurării securității naționale și prezintă președintelui R. Moldova recomandări în probleme de politică externă și internă a statului.

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 22:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Nov. 2026, 22:35 // Slider //  Ana Panaguța

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!