Procuratura Anticorupție are nevoie de permisiunea legală de a face interceptări, pentru a putea fi eficientă. Declarația aparține șefei instituției, Veronica Dragalin.

Prezentând raportul de activitate pentru un an, funcționara a menționat că există mai multe impedimente în activitatea PA. Ea s-a referit inclusiv la numărul mic de procurori, salariile care i se par mici, dar și autonomia limitată.

„Să ne permită legea să putem efectua filaj, să avem tehnica necesară să putem intercepta telefoane, să putem pute microfoane, camere la persoane în oficiu. (…) Ca să funcționăm mai bine și mai eficient, să avem succese și mai mari, Procuratura Anticorupție trebuie să aibă propriile forțe, buget, clădire, specialiști, secție de cooperare internațională, secție de comunicare cu presa și multe alte lucruri. Multe au fost implementate prin lege în 2016, dar nu au fost implementate până în prezent. (…) Procuratura Anticorupție are în competență aproape toate dosarele de corupți în țară. (…)”, a spus Dragalin.

Dragalin s-a referit la faptul că eficientizarea activității Procuraturii Anticorupție ar fi posibilă după ce instituția va deveni similară DNA din România.

#cladire #Dragalin #eficienta #interceptari #Procuratura Anticoruptie.

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.