Igor Grosu recomandă diplomației ruse să își găsească un purtător de cuvânt mai prezentabil decât Maria Zaharova. Declarația a fost făcută după ce jurnaliștii l-au rugat pe speaker să comenteze declarația oficialei de la Moscova, precum că Moldova nu poate decide unilateral ce acorduri din cadrul CSI va păstra, după retragerea din cadrul comunității.

Președintele Parlamentului a spus că este vorba despre chestiunile interne ale Moldovei. Totodată, în opinia sa, Kremlinul nu poate accepta faptul că moldovenii au ales calea pro-europeană pentru țara lor.

„Scuzați, eu am un profit de ocazia asta. Am o rugăminte și un sfat prietenesc către Ministerul de Externe al Federației Ruse. Să caute totuși o interfață mai prezentabilă și la exterior, și cognitiv. Evident că n-are nimici o logică. Asta e dreptul nostru suveran, independent și decidem din care uniunea facem parte sau nu. Comentariul ei, de fapt, indică cum gândesc ei. Și ei gândesc în parametrii gen – asta nu e pentru voi să hotărâm, sunteți aici sau nu. Chestie de asta imperială, putredă”, a răspuns Igor Grosu.

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat pe 2 aprilie denunțarea actelor de constituire a CSI, fapt care duce la retragerea definitivă a țării din cadrul Comunității.

După ce a Rusia a atacat Ucraina, Republica Moldova a început revizuirea acordurilor din cadrul CSI și denunțarea a unui mare de documente încheiate în cadrul Comunității. Mai exact, dintre cele 283 de documente, 71 au fost deja denunțate de Republica Moldova, iar aproximativ 60 sunt în prezent în proces de examinare, conform informațiilor prezentate anterior în Parlament.

Urmare a denunțării acordurilor, în bugetul de stat se vor economisi circa 3,1 milioane de lei anual. Suma reprezintă plata anuală către bugetul CSI. Autoritățile de la Chișinău susțin că relațiile cu statele membre vor continua pe platforme bilaterale și multilaterale, iar Republica Moldova va rămâne parte la mai multe tratate, în special în domeniul comercial-economic și social, au anunțat oficialii moldoveni.

#Igor Grosu #MAE #Maria Zaharova #Rusia #sfat

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.