Liderul separatist Vadim Krasnoselski, se declară convins că Transnistria va fi recunoscută. Conform lui, regiunea „are dreptul” să obțină asemenea decizie din partea comunității internaționale.

Afirmațiile au fost invocate în cadrul unui eveniment public. Mai exact, liderul regiunii autoproclamate a avut un discurs la o „lecție deschisă” de istorie pentru tineret.

„Sunt convins că Republica moldovenească nistreană va fi recunoscută de comunitatea internațională”, spune Krasnoselski într-o secvență publicată de presa de la Tiraspol.

Deși evenimentul a avut loc deja, discursul integral al lui Krasnoselski urmează să fie difuzat marți seara de televiziunile apropiate puterii de la Tiraspol, anunță jurnaliștii din regiune. Anterior se preciza că Krasnoselski a vorbit în cadrul evenimentului inclusiv despre războiele ruso-turce și destrămarea Uniunii Sovietice, iar la eveniment au participat elevi, studenți și discipoli ai instituțiilor cu profil militar.

#elevi #Krasnoselski #lecție deschisă #recunoastere #Transnistria

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.