Biroul Federal de Investigații (FBI) din SUA nu a dat curs invitației de a participa la investigarea presupuselor atentate teroriste care, potrivit administrației de la Tiraspol, au fost dejucate de forțele locale. Declarația a fost făcută miercuri, 5 aprilie curent, de pretinsul „lider” al Transnistriei Vadim Krasnoselski, în cadrul vizitei sale la Dubăsari. NM.md scrie că, în discursul său, a menționat că persoanele care cred că „atacul terorist” a fost doar o înscenare sunt „nebune sau provocatori”.

„Noi din start am anunțat că suntem pregătiți să prezentăm materialele tuturor serviciilor speciale străine. Iar eu, în mod direct, am invitat Biroul Federal de Investigație al Statelor Unite ale Americii să i-a parte la investigarea acestui dosar penal. De ce? Pentru că în cortegiu se afla și cetățeanca SUA, după cum am mai spus anterior. Ei (FBI – n.r.) au tot dreptul, dar și obligația. Deci, i-am invitat și deocamdată așteptăm. Cu toate acestea, nimeni nu stă la coadă la Comitetul de Investigații, nu bat la ușă: „Dați-ne să verificăm”, a spus acesta.

Totodată, Vadim Krasnoselski a menționat că așa-zisele autorități transnistrene sunt gata să prezinte toate materialele dosarului dosarului penal.

„Adevărul este de partea noastră. Iar dacă vreun nebun crede că cineva a înscenat asta este pur și simplu nebun sau un provocator. Cu asemenea lucruri nu se glumește, asta în primul rând. Iar în al doilea rând, noi probabil nu am aratat multă deschidere, dar asta-i elementar. Toate astea pot fi verificate. Noi avem fapte. Avem persoane reținute, avem alte persoane reținute sau nereținute, care erau complicii acestor atacuri teroriste. Cercul se lărgește în fiecare zi. Avem și probe materiale: acea mașină, materialul explozibil și așa mai departe”, a adăugat Krasnoselski.

Vadim Krasnoselski a propus Biroului Federal de Investigații (FBI) din SUA să participe la investigația presupuselor atentate teroriste, care potrivit administrației de la Tiraspol au fost dejucate de forțele locale. Adresarea a fost formulată în cadrul unei discuții online cu ambasadorul SUA în Republica Moldova Kent Logsdon. Așa-zisul „procuror-șef al regiunii transnistrene” Anatolii Gurețki a anunțat că ținta atacului terorist despre care presa din stâna Nistrului a pregătit un film documentar, era delegația OSCE. Acesta urma să aibă loc pe 14 februarie, în apropiere de cetatea Tighina, în momentul în care delegația trebuia să se întoarcă la Chișinău. Tiraspolul acuză serviciile speciale ucrainene că ar fi planificat pretinsul atentat, acuzații negate de Kiev, care la rândul său acuză Moscova că ar fi planificat scenariul.

#atentat terorist #FBI #Vadim Krasnoselski

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.