Biroul Federal de Investigații (FBI) din SUA nu a dat curs invitației de a participa la investigarea presupuselor atentate teroriste care, potrivit administrației de la Tiraspol, au fost dejucate de forțele locale. Declarația a fost făcută miercuri, 5 aprilie curent, de pretinsul „lider” al Transnistriei Vadim Krasnoselski, în cadrul vizitei sale la Dubăsari. NM.md scrie că, în discursul său, a menționat că persoanele care cred că „atacul terorist” a fost doar o înscenare sunt „nebune sau provocatori”.

„Noi din start am anunțat că suntem pregătiți să prezentăm materialele tuturor serviciilor speciale străine. Iar eu, în mod direct, am invitat Biroul Federal de Investigație al Statelor Unite ale Americii să i-a parte la investigarea acestui dosar penal. De ce? Pentru că în cortegiu se afla și cetățeanca SUA, după cum am mai spus anterior. Ei (FBI – n.r.) au tot dreptul, dar și obligația. Deci, i-am invitat și deocamdată așteptăm. Cu toate acestea, nimeni nu stă la coadă la Comitetul de Investigații, nu bat la ușă: „Dați-ne să verificăm”, a spus acesta.

Totodată, Vadim Krasnoselski a menționat că așa-zisele autorități transnistrene sunt gata să prezinte toate materialele dosarului dosarului penal.

„Adevărul este de partea noastră. Iar dacă vreun nebun crede că cineva a înscenat asta este pur și simplu nebun sau un provocator. Cu asemenea lucruri nu se glumește, asta în primul rând. Iar în al doilea rând, noi probabil nu am aratat multă deschidere, dar asta-i elementar. Toate astea pot fi verificate. Noi avem fapte. Avem persoane reținute, avem alte persoane reținute sau nereținute, care erau complicii acestor atacuri teroriste. Cercul se lărgește în fiecare zi. Avem și probe materiale: acea mașină, materialul explozibil și așa mai departe”, a adăugat Krasnoselski.

Vadim Krasnoselski a propus Biroului Federal de Investigații (FBI) din SUA să participe la investigația presupuselor atentate teroriste, care potrivit administrației de la Tiraspol au fost dejucate de forțele locale. Adresarea a fost formulată în cadrul unei discuții online cu ambasadorul SUA în Republica Moldova Kent Logsdon. Așa-zisul „procuror-șef al regiunii transnistrene” Anatolii Gurețki a anunțat că ținta atacului terorist despre care presa din stâna Nistrului a pregătit un film documentar, era delegația OSCE. Acesta urma să aibă loc pe 14 februarie, în apropiere de cetatea Tighina, în momentul în care delegația trebuia să se întoarcă la Chișinău. Tiraspolul acuză serviciile speciale ucrainene că ar fi planificat pretinsul atentat, acuzații negate de Kiev, care la rândul său acuză Moscova că ar fi planificat scenariul.

#atentat terorist #FBI #Vadim Krasnoselski

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) solicită confiscarea a aproape 1.25 de milioane de lei din averea fostei bașcane a Găgăuziei, Evghenia Guțul. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a decis, pe 4 noiembrie, că cererea instituției urmează să fie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Potrivit inspectorilor de integritate, suma reprezintă diferența nejustificată dintre averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile familiei din perioada 2024–2025, transmite Moldova1.

Potrivit actului de constatare emis de ANI la 5 noiembrie 2025, inspectorii au identificat o avere nejustificată în valoare totală de 1.249.679 de lei. Din această sumă, 820.259 de lei reprezintă diferența constatată pentru anul 2024, iar alte 429.420 de lei au fost identificate în urma verificărilor pentru perioada ianuarie–aprilie 2025. Controlul averii a fost inițiat în martie 2025, în urma unei sesizări din oficiu, care viza inclusiv veniturile declarate de Evghenia Guțul drept donații și cadouri primite la evenimente de familie.

Inspectorii ANI au inclus în calculul cheltuielilor suma de 205.500 de lei pentru un colier cu diamante, pe care Evghenia Guțul l-a declarat cu o valoare de un leu. Suma a fost calculată în raport cu pragul prevăzut de legislație pentru declararea bunurilor prețioase, în lipsa documentelor privind prețul real al bijuteriei.

Evghenia Guțul a contestat constatările ANI, susținând că o parte dintre mijloacele financiare provin din donații electorale, economii personale, cadouri de familie și contribuții ale rudelor. Instituția a acceptat explicațiile și documentele referitoare la donațiile din campania electorală din 2023, însă a considerat insuficiente justificările privind alte sume declarate. Potrivit inspectorilor, nu au fost prezentate informații concludente despre identitatea unor donatori, proveniența banilor și capacitatea financiară a acestora de a oferi donațiile respective.

La 2 decembrie 2025, fosta bașcană a contestat în instanță actul de constatare, solicitând anularea acestuia. Ulterior, la 23 decembrie, ANI a depus o cerere prin care a solicitat confiscarea contravalorii averii considerate nejustificate, în folosul statului.

Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție după apariția unui conflict de competență între Curtea de Apel Centru și Judecătoria Chișinău. Prin încheierea din 4 noiembrie 2026, CSJ a stabilit că solicitarea ANI trebuie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Hotărârea privind competența instanței este definitivă.

Decizia Curții Supreme nu înseamnă însă confiscarea automată a banilor. Instanța a stabilit doar cine este competent să examineze cererea, urmând ca judecătorii să se pronunțe asupra temeiniciei solicitării ANI. În cazul în care constatările instituției vor rămâne definitive, Evghenia Guțul riscă și interdicția de a exercita anumite funcții publice pentru o perioadă de trei ani.

Amintim că, pe 5 august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Sentința a fost menținută de Curtea de Apel Centru la 28 mai 2026.

Apărarea a anunțat că va contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție. Acest dosar penal este distinct de procedura privind confiscarea averii nejustificate, inițiată de ANI.