„Moldova va deveni victimă a războiului hibrid al Occidentului contra Rusiei”, declară șeful diplomației de la Kremlin, Serghei Lavrov. Conform lui, conflict transnistrean putea fi soluționat prin memorandumul Kozak, însă NATO și Uniunea Europeană nu au permis semnarea documentului.

Oficialul a făcut declarațiile la summitul OSCE, desfășurat în Skopje, Macedonia. De menționat este că la întrunire a fost condamnată invazia Rusiei în Ucraina.

„În rândul tentativelor stopate de a soluționa probleme continentului, în conformitate cu principiile OSCE, se numără și memorandumul Kozak, care putea soluționa situația în Moldova în acum 20 de ani. NATO și Bruxelles a oprit atunci fără scrupule documentul parafat de Chișinău și Tiraspol, iar acum omoară și formatul 5+2, tot ce a rămas în procesul de soluționare a conflictului transnistrean. Moldova va deveni următoarea victimă a războiului hibrid al Occidentului contra Rusiei”, a declarat Lavrov.

Precizăm că, la summitul OSCE participă și șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu. Ministrul moldovean a discutat cu mai mulți oficiali europeni despre aderarea țării noastre la UE.

#Lavrov #memorandumul Kozak #Moldova #OSCE #Transnistria

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.