„Am dreptul să rog și să cer președintelui Rusiei-frate să facă așa, încât să se teamă să treacă granița Republicii Belarus”. Declarația a fost făcută de președintele belarus, Alexandr Lukașenko, duminică, 3 iulie curent, în cadrul discursului susținut de Ziua Independenței, referindu-se la arme nucleare.

Amintim că, încă la sfârșitul lunii iunie, s-a aflat că Rusia va furniza Belarusului sisteme de rachete Iskander-M, capabile să transporte încărcături nucleare. În timpul întâlnirii lor de la Sankt Petersburg, Lukaşenko i-a spus lui Putin că Belarusul este preocupat de politicile „agresive”, „confruntaţionale” şi „respingătoare” ale vecinilor săi Lituania şi Polonia, şi i-a cerut să ajute Minskul să desfăşoare un „răspuns simetric” la ceea ce el a afirmat a fi zboruri ale unor avioane NATO cu armament nuclear în apropierea graniţelor Belarusului.

„Minskul trebuie să fie pregătit pentru orice, chiar şi folosirea de armament serios pentru a ne apăra patria de la Brest la Vladivostok”, a spus el, punând Belarusul şi aliatul său apropiat, Rusia, sub o singură umbrelă. „Multe (avioane) Su-25 sunt în serviciu în armata belarusă. Ele ar putea fi îmbunătăţite în mod adecvat. Această modernizare trebuie realizată în uzine de avioane din Rusia şi antrenamentul personalului să înceapă în acord cu aceasta”, a răspuns preşedintele rus, după ce Lukaşenko i-a cerut să „adapteze” avioanele capabile să transporte arme nucleare. „Ne-am pus de acord asupra modului de a realiza acest lucru”, a adăugat Putin.

Iskander-M este un sistem mobil de lansatoare de rachete cu o rază de acţiune de până la 500 km. Rachetele sale pot purta încărcătură convenţională sau focoase nucleare.

VIDEO „Suntem provocați, nu-mi atingeți statul”. Lukaşenko acuză Ucraina că a lansat rachete asupra Belarusului

#Alexandr Lukașenko #arme nucleare #Belarus

Creștinii ortodocși de rit vechi sărbătoresc înălțarea sfintei Cruci. Evenimentul comemorează descoperirea crucii lui Hristos în Golgota, în anul 326, de către împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin cel Mare. Conform credințelor bisericești, acest moment a adus speranță și mântuire și simbolizează victoria asupra păcatului și morții.

Legenda spune că împărăteasa Elena a descoperit trei cruci pe dealul Golgotei, după ce a organizat săpături. După ce o femeie bolnavă s-a atins de una dintre ele, s-a considerat că anume aceea era crucea Mântuitorului.

De înălțarea sfintei Cruci, creștinii țin post strict, renunță la carne, brânzeturi și ouă, în semn de recunoștință și solidaritate cu suferința lui Hristos. Aceștia se roagă pentru sănătate, pace și binecuvântare în viața lor.

În unele regiuni, de pomi se atârnă busuioc sfințit în formă de cruce, pentru a asigura roada și a atrage belșug. Unii oameni cred că trebuie sfințite monede și ținute lângă o cruciuliță, în portofel, pentru a aduce belșug și spor la muncă.

De Înălţarea Sfintei Cruci, în tradiția populară, se adună frunze de busuioc, mentă, cimbru, care se consideră plante magice și se sfințesc la biserică pentru a alina durerea. Busuiocul se pune în vasele cu apă pentru păsări pentru a le ocroti. Se face un ritual şi pentru pomii care nu rodesc: se agață de ramurile acestora cruci făcute din busuioc sfințit.

Tot de Ziua Crucii începe culesul viilor, se bat nucii, iar din păduri se adună ramuri de alun. Se spune că în ziua de Înălțarea Sfintei Cruci se termină vara şi începe cu adevărat toamna. În popor se zice că dacă tună în aceasta zi, va fi o toamnă lungă, iar dacă trece un cârd de ciori, va cădea bruma.

Obiceiurile populare mai spun că șerpii și alte reptile încep să se ascundă în subteran începând cu ziua Înălțării Sfintei Cruci.