Ministrul Muncii și Protecției Sociale (MMP), Alexei Buzu, a aflat ce salariu ridică, lunar, de la Guvern. Este vorba de 41 mii de lei. Declarația a fost făcută la o emisiune de la Exclusiv TV. Potrivit ministrului Buzu, „salariul brut este mai mare”.

„Eu zilnic primesc foarte multe petiții, email-uri, mesaje, telefoane, primesc în audiență, am foarte multe ședințe și eu încerc să limitez, maximum posibil, accesul la oricare altă informație. Respectiv, eu nu am pornit acea aplicație în care primesc notificări de pe cardul meu bancar. Respectiv, când primesc salariul, eu nu primesc această notificare. Asta am încercat să spun la aceea emisiune.

Salariul pe care l-am ridicat ultima dată, colegii de la contabilitate mi-au spus că a fost de 41 de mii de lei”, a declarat Buzu.

Anterior, Alexei Buzu a spus că nu știe ce salariu primește. Precizarea a fost făcută în cadrul unei emisiuni de la N4.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, în acest an, salariile miniștrilor au crescut de două ori. De la 1 ianuarie 2023 salariile membrilor Cabinetului de Miniștri au crescut de la 19 la 28 de mii de lei. Recent, în urma rectificării bugetului de stat, salariile miniștrilor au fost majorate, din nou, până la 50 de mii de lei.

#Guvern #ministrul Alexei Buzu #salariu

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.