Noi critici dure în adresa șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, după ce aceasta a spus că Ministerul Justiției sabotează procedura de extrădare a lui Ilan Șor. Prim-ministrul Dorin Recean a calificat aceste acuzații drept „declarații politice”, menționând că în Republica Moldova sunt „foarte multe vedete care nu livrează”.

„Nu voi comenta declarațiile politice a unui procuror. Așteptarea tuturor este foarte simplă. Dosare, probe, închisoare. Toți cred că s-au săturat de vedetele din justiție. Toată lumea vrea pur și simplu să se facă dreptate. Recomand tuturor să meargă la țară, să vorbească cu cetățenii și să-i întrebe pe cetățeni ce cred ei despre cum se înfăptuiește actul justiției. (…) Am spus de mai multe ori că în sfârșit avem câțiva procurori, câțiva judecători care au început să se miște, dar cu părere de rău mai avem foarte multe vedete care nu livrează”, a declarat Dorin Recean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Veronica Dragalin a declarat că Ministerul Justiției sabotează procedura de extrădare a lui Ilan Șor. Potrivit șefei Procuraturii Anticorupție, cererea de extrădare a fost întocmită conform formularului Comisiei Europene și agreată cu procurorii israelieni, însă Ministerul Justiției nu a trimis solicitarea care ar permite aducerea în țară a politicianului fugar.

VIDEO Veronica Dragalin: Ministerul Justiției sabotează procedura de extrădare a lui Ilan Șor

#critici dure #Dorin Recean #Veronica Dragalin

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.