Politicianul român Marcel Ciolacu a declarat că este unul dintre susţinătorii Maiei Sandu şi a unificării României Mari, întrebat luni, 16 ianuarie curent, dacă PSD şi PNL ar susţine candidatura acesteia la alegerile prezidenţiale din România din anul 2024. El a mai spus că nu avut loc o discuţie între cele două partide privind sprijinirea unui candidat comun la prezidenţiale, scrie presa din țara vecină.

„Întotdeauna duceţi discuţia către anumite persoane. Vreau să vă reamintesc că şi în 2024 sunt alegeri şi pentru funcţia de preşedinte în Republica Moldova, şi mai devreme decât în România. Sunt unul dintre susţinătorii Maiei Sandu şi ai unificării României Mari”, a afirmat Marcel Ciolacu, întrebat luni la România TV despre o posibilă susţineri de către PSD şi PNL a candidaturii actualului preşedinte al Republici Moldova şi la alegerile prezidenţiale din România din anul 2024.

Chestionat dacă există vreo lege care care să împiedice o candidatură a Maiei Sandu la alegerile prezidenţiale din România şi Republica Moldova, liderul PSD a răspuns: „Trebuie să ai dublă cetăţenie. Există şi candidaţi în România care au dublă cetăţenie sau pot avea dublă cetăţenie”.

„Avem o criză de securitate în zonă şi trebuie să fim foarte atenţi la un întreg context. Una e ceea ce ne dorim sau considerăm că e corect şi alta este realitatea. Este un scenariu de lucru. Nimeni nu o poate împiedica pe doamna Maia Sandu să candideze. Eu o susţin cât pot de mult pe doamna Maia Sandu prin perioada şi mai dificilă prin care trece Republica Moldova, dar, de asemenea, facem parte din familii politice diferite”, a completat Ciolacu.

De altfel, întrebat despre sprijinirea unui candidat comun la prezidenţiale de către PSD şi PNL, Marcel Ciolacu a precizat că nu a avut loc nicio discuţie în acest sens.

„Nu s-a discutat acest lucru. Dacă avem candidaturi separate la europarlamentare, la locale, e foarte greu să avem un candidat comun la prezidenţiale. Am avut o construcţie politică, USR, care au avut un anumit traseu comun şi locale şi generale. A fost în jurul unui duşman comun, care în acel moment se numea Traian Băsescu. Cred că nici eu, nici Ciucă nu avem un duşman comun. Eu şi Nicolae Ciucă suntem nişte oameni de bună credinţă, nu poate să conteste cineva acest lucru, şi cred că implicarea noastră în actul de guvernare a fost pentru a depăşi această perioadă complicată. Dacă există un program de ţară pe care să şi-l asume ambele partide, de fapt să fie o construcţie politică nu pentru că există un duşman comun, ci pentru că există o viziune comună în ceea ce priveşte viitorul României. Nu a existat până acum o astfel de variantă în interiorul coaliţiei, nimeni nu a făcut o astfel de propunere. Îmi doresc mult ca România să depăşească această perioadă complicată, întreaga Europă. Mi-aş dori în continuare o coaliţie formată din cele două mari partide”, a mai explicat liderul social-democraţilor.

#Maia Sandu #Marcel Ciolacu

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.