Persoanele care au contribuit la buna organizare a expoziției imersive „Basarabenii în Gulag”, desfășurată în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN), în perioada 9 – 30 iulie 2023, au primit diploma de onoare a Guvernului și scrisori de mulțumire, se anunță într-un comunicat de presă vineri seara, 25 august curent. Prim-ministrul Dorin Recean a exprimat recunoștință tuturor celor implicați în realizarea ideii prin care s-a reușit onorarea memoriei victimelor deportărilor staliniste și transmiterea unei importante lecții de istorie generațiilor viitoare.

„Vreau să mulțumesc întregii echipe pentru realizarea acestui proiect și pentru că ați generat emoții. Expoziția a avut un impact extraordinar în societate. Foarte multă lume, care nu știa sau a uitat despre ororile trecutului, și-a împrospătat amintirile, iar persoanele deportate sau familiile acestora au avut posibilitatea să-și povestească istoriile de viață. Iată de ce ideea trebuie permanentizată, iar muzeul mobil pe care intenționează să-l organizeze Guvernul să ajungă în cât mai multe localități”, a spus premierul Dorin Recean.

Scrisori de mulțumire au primit și cei 31 de istorici – profesori universitari, cercetători științifici, specialiști și inspectori de la 9 instituții arhivistice, muzeale, de învățământ superior și preuniversitar, dar și 26 de voluntari care s-au aflat zilnic în vagoane și au interacționat cu publicul larg.

Expoziția „Basarabenii în Gulag” a fost organizată de Guvernul Republicii Moldova, Cancelaria de Stat și Ministerul Culturii, cu sprijinul Agenției Naționale a Arhivelor, Muzeului Național de Istorie și al Bibliotecii Naționale. Pe durata expoziției, în două vagoane, similare celor în care zeci de mii de basarabeni au fost deportați în Siberia, au fost expuse mai multe obiecte ce au aparținut deportaților, o colecție de cărți tematice și materiale de arhivă.

„Formatul inedit al expoziției a fost posibil grație suportului Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, care a pus la dispoziție cele două vagoane, instalate în PMAN cu sprijinul Agenției Naționale Transport Auto și al Ministerului Afacerilor Interne”, este subliniat în comunicatul de presă.

Amintim că această expoziție a fost subiect de ceartă între diplomațiile de la Chișinău și de la Moscova.

#diplome de onoare #expozitie #Guvern

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.