Mai mulți protestatari s-au plâns că au avut nevoie de îngrijiri medicale, după acțiunile polițiștilor asupra lor. Însăși deputata Marina Tauber, una dintre liderii protestului de azi, 12 martie curent, l-a acuzat pe șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu, că a lovit-o. Va scrie plângere în acest sens pe el.

„Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, m-a lovit și pe mine. Luni, voi depune o plângere în acest sens. Dle Cernăuțeanu, vă reamintim cum au fost aruncați la coșul de gunoi al istoriei procurorul Robu, ministrul Litvinenco, premierul Gavrilița, așa veți fi aruncat și dvs., după ce veți fi folosit la maximum de către cei de la guvernare”, a declarat Marina Tauber.

De pe scena instalată la protest, a venit cu rugăminte față de cei care au reușit să prindă momentul să-i trimită imaginile, pentru a le atașa drept dovadă.

Deputata a avut o reacție exclusiv pe conferința de presă susținută dimineața de polițistul-șef, în urma căreia s-a aflat că diversioniști instruiți de fsb-iști au avut scopul de a destabiliza Republica Moldova, prin dezordini în masă la protestele opoziției, inclusiv la cel de azi. Polițiștii moldoveni au desecretizat planul și l-au contracarat. Șapte persoane au fost reținute.

Conducerea poliției nu a venit cu vreo declarație deocamdată la acuzații. Cert este faptul că a avertizat atât organizatorii, cât și protestatarii că, în cazul unor acțiuni violente, cum ar fi forțarea cordonului pentru schimbarea locației protestului, vor acționa întru asigurarea ordinii publice.

#Marina Tauber #politia #protest #Viorel Cernăuțeanu

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.