Candidatul PNL la alegerile locale din Capitală, Roman Mihăieș, promite că dacă va deveni consilier municipal sau primar de Chișinău, va găsi bani pentru construcția unui metrou. Conform lui, acesta urmează să interconecteze Aeroportul cu Ghidighiciul și Ialoveniul cu Vadul lui Vodă.

Conform estimărilor candidatului, costul proiectului ar fi de circa 200-300 de milioane de euro. Declarațiile au fost făcute în timpul dezbaterilor de la RLIVE TV. Conform lui, Capitala are nevoie de metrou suprateran, pentru a evita anumite riscuri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În cazul municipiului Chișinău, nu e posibil de făcut metrou subteran. În schimb e posibil de făcut două linii, A și B, una de la Ghidighici până la Aeroportul Chișinău. Alta de la Vadul lui Vodă la Ialoveni, care să se interconecteze într-un anumit punct și oamenii să poată schimba linia. Lucrul ăsta costă circa 200-300 de milioane euro. Este o chestie scumpă, care nu cred că astăzi Chișinăul și-o poate permite. În timp de 2–3 ani, dacă voi deveni consilier municipal sau primar, voi face tot posibilul să găsim fonduri europene”, a declarat Mihăieș.

Politicianul a făcut referire și la capitala României, menționând că acolo s-au făcut „păsărele de sute de mii de euro”. În opinia sa, ideea pe care a expus-o este „fezabilă și reală”, în caz că Moldova devine membră UE și că e nevoie de colaborare între Primărie și Guvern pentru a găsi fonduri.

#alegeri #Chisinau #electorală 2023 #metrou #Roman Mihaieș

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.