Un document intern de strategie a Kremlinului aflat la dispoziția presei germane ar descrie în detaliu planurile Moscovei pentru o preluare progresivă a Belarus. Cercurile de securitate occidentale consideră că documentul este autentic.

Documentul de strategie internă ar fi datat din vara lui 2021 și are 17 pagini. Documentul ar fi provenit de la administrația prezidențială rusă și se află la dispoziția televiziunilor WDR, NDR și a ziarului Sueddeutsche Zeitung, scrie tagesschau.de.

Acesta ar fi fost elaborat de Kremlin împreună cu Serviciul de Spionaj Extern (SVR), Serviciul Federal de Securitate (FSB), Serviciul de Informaţii Militare (GUR) şi Statul Major al Forţelor Armate ale Rusiei.

Un stat vasal?

Președintele statului Belarus, Alexandr Lukașenko, a fost la Moscova vinerea trecută. În 2020, el a reușit să rămână în funcție doar cu ajutorul Moscovei, iar acum este mai dependent de Putin ca oricând. „Dar Rusia poate avea planuri mult mai ample pentru Belarus, și anume să facă din vecinul vestic un stat vasal”, scrie Tagesschau.de.

Documentul ar prezenta planul pentru o anexare treptată a Belarus de către Rusia, cu mijloace politice, economice și militare. Acesta descrie în detaliu modul în care Rusia ar putea câștiga treptat controlul asupra Belarusului, cu scopul final de a crea un așa-numit stat al Uniunii – cel târziu până în 2030. Până acum, tema „Statului Uniunii” a fost comunicată întotdeauna ca o fuziune în interesul ambelor părți.

Se crede că documentul de strategie internă ar fi venit de la un subdepartament al administrației prezidențiale a Rusiei, Direcția de Cooperare Transfrontalieră, care a fost înființată în urmă cu cinci ani. Sarcina acestei direcții este de a dezvolta strategii pentru modul în care Rusia își poate extinde influența și controlul asupra țărilor învecinate, de exemplu țările baltice, Ucraina sau Belarus.

Spre Rusia Mare?

Mai multe surse din serviciile secrete occidentale consideră că documentul este autentic și plauzibil. Strategia trebuie privită ca parte a unui plan mai amplu – de a crea așa-numita Rusie Mare.

Documentul de strategie precizează clar care este scopul: „asigurarea influenței dominante a Federației Ruse în domeniile societății, politicii, comerțului, economiei, științei, educației, culturii și informației”. Influența occidentală ar trebui respinsă și creat un bastion împotriva NATO. Reforma constituțională, care a fost decisă în februarie 2022, urmează să fie finalizată conform condițiilor rusești. Elitele pro-ruse vor fi, de asemenea, instalate în afaceri, cercetare și societatea civilă.

Documentul dezvăluie, de asemenea, că Rusia pare să dorească să-și sporească prezența militară în Belarus. Urmează să fie creat un sistem comun de comandă pentru forțele armate. În plus, centrala nucleară din Belarus ar urma să fie integrată în rețeaua electrică a „Statului Uniunii” nou creat.

Navele de marfă cu mărfuri din sau pentru Belarus nu ar trebui să facă escală în porturile baltice sau poloneze, ci doar în porturile rusești. În plus, în Belarus ar urma să fie construite școli și universități rusești, iar copiii din Belarus să fie trimiși în centre patriotice din Rusia pentru instruire.

Intenții și realități

Documentul este împărțit în două secțiuni. În primul rând, sunt enumerate obiectivele strategice ale Rusiei în Belarus, și anume pe termen scurt până în 2022, pe termen mediu până în 2025 și pe termen lung până în 2030.

Obiectivele sunt, la rândul lor, împărțite în patru domenii: sectorul politic, militar și de apărare, sectorul social și economie si comert. Documentul descrie apoi riscurile asociate obiectivelor.

Pentru Kremlin ar trebui să fie clar că, având în vedere cursul războiului din Ucraina, nu toate intențiile pe termen scurt sunt în prezent realiste. Potrivit serviciilor de informații occidentale, invocate de Tagesschau.de, „totuși, planul general nu este învechit”.

#Belarus #document #Rusia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.