Un document intern de strategie a Kremlinului aflat la dispoziția presei germane ar descrie în detaliu planurile Moscovei pentru o preluare progresivă a Belarus. Cercurile de securitate occidentale consideră că documentul este autentic.

Documentul de strategie internă ar fi datat din vara lui 2021 și are 17 pagini. Documentul ar fi provenit de la administrația prezidențială rusă și se află la dispoziția televiziunilor WDR, NDR și a ziarului Sueddeutsche Zeitung, scrie tagesschau.de.

Acesta ar fi fost elaborat de Kremlin împreună cu Serviciul de Spionaj Extern (SVR), Serviciul Federal de Securitate (FSB), Serviciul de Informaţii Militare (GUR) şi Statul Major al Forţelor Armate ale Rusiei.

Un stat vasal?

Președintele statului Belarus, Alexandr Lukașenko, a fost la Moscova vinerea trecută. În 2020, el a reușit să rămână în funcție doar cu ajutorul Moscovei, iar acum este mai dependent de Putin ca oricând. „Dar Rusia poate avea planuri mult mai ample pentru Belarus, și anume să facă din vecinul vestic un stat vasal”, scrie Tagesschau.de.

Documentul ar prezenta planul pentru o anexare treptată a Belarus de către Rusia, cu mijloace politice, economice și militare. Acesta descrie în detaliu modul în care Rusia ar putea câștiga treptat controlul asupra Belarusului, cu scopul final de a crea un așa-numit stat al Uniunii – cel târziu până în 2030. Până acum, tema „Statului Uniunii” a fost comunicată întotdeauna ca o fuziune în interesul ambelor părți.

Se crede că documentul de strategie internă ar fi venit de la un subdepartament al administrației prezidențiale a Rusiei, Direcția de Cooperare Transfrontalieră, care a fost înființată în urmă cu cinci ani. Sarcina acestei direcții este de a dezvolta strategii pentru modul în care Rusia își poate extinde influența și controlul asupra țărilor învecinate, de exemplu țările baltice, Ucraina sau Belarus.

Spre Rusia Mare?

Mai multe surse din serviciile secrete occidentale consideră că documentul este autentic și plauzibil. Strategia trebuie privită ca parte a unui plan mai amplu – de a crea așa-numita Rusie Mare.

Documentul de strategie precizează clar care este scopul: „asigurarea influenței dominante a Federației Ruse în domeniile societății, politicii, comerțului, economiei, științei, educației, culturii și informației”. Influența occidentală ar trebui respinsă și creat un bastion împotriva NATO. Reforma constituțională, care a fost decisă în februarie 2022, urmează să fie finalizată conform condițiilor rusești. Elitele pro-ruse vor fi, de asemenea, instalate în afaceri, cercetare și societatea civilă.

Documentul dezvăluie, de asemenea, că Rusia pare să dorească să-și sporească prezența militară în Belarus. Urmează să fie creat un sistem comun de comandă pentru forțele armate. În plus, centrala nucleară din Belarus ar urma să fie integrată în rețeaua electrică a „Statului Uniunii” nou creat.

Navele de marfă cu mărfuri din sau pentru Belarus nu ar trebui să facă escală în porturile baltice sau poloneze, ci doar în porturile rusești. În plus, în Belarus ar urma să fie construite școli și universități rusești, iar copiii din Belarus să fie trimiși în centre patriotice din Rusia pentru instruire.

Intenții și realități

Documentul este împărțit în două secțiuni. În primul rând, sunt enumerate obiectivele strategice ale Rusiei în Belarus, și anume pe termen scurt până în 2022, pe termen mediu până în 2025 și pe termen lung până în 2030.

Obiectivele sunt, la rândul lor, împărțite în patru domenii: sectorul politic, militar și de apărare, sectorul social și economie si comert. Documentul descrie apoi riscurile asociate obiectivelor.

Pentru Kremlin ar trebui să fie clar că, având în vedere cursul războiului din Ucraina, nu toate intențiile pe termen scurt sunt în prezent realiste. Potrivit serviciilor de informații occidentale, invocate de Tagesschau.de, „totuși, planul general nu este învechit”.

#Belarus #document #Rusia

Proeuropeanul Andras Baka, în vârstă de 73 de ani, și-a preluat miercuri, 19 august, mandatul de președinte al Ungariei, în cadrul ofensivei noului guvern al conservatorului Peter Magyar de a înlătura din funcțiile guvernamentale personalități loiale fostului prim-ministru ultranaționalist Viktor Orban, scrie Agerpres.ro.

Baka, fost președinte al Curții Supreme a Ungariei și fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), a fost ales președinte pe 11 august de către Parlament, cu sprijinul majorității absolute a partidului conservator și proeuropean Tisza, condus de Magyar, și îi succede lui Tamas Sulyok, care a fost destituit în iulie.

Odată cu alegerea lui Baka, guvernul lui Magyar și-a îndeplinit parțial promisiunea din campanie de a-i înlocui pe înalții oficiali având legătură cu Orban, pe care noul prim-ministru i-a descris drept „marionete ale regimului”, inclusiv pe fostul șef de stat, Sulyok.

Magyar l-a felicitat miercuri pe Baka pentru preluarea mandatului de președinte, funcție în mare parte ceremonială în Ungaria, dar care dispune de anumite puteri, cum ar fi returnarea proiectelor de lege în parlament sau solicitarea intervenției Curții Constituționale, ceea ce poate complica activitatea puterii executive.

„Îi urez președintelui mult succes în activitatea sa, sănătate bună și cât mai multă umanitate!”, a postat Magyar pe Facebook.

Majoritatea parlamentară a partidului Tisza a pus capăt mandatului lui Sulyok printr-o reformă constituțională, decizie pe care Amnesty International (AI) a considerat-o necesară, deși a criticat procedura utilizată, acuzând faptul că destituirea a avut loc fără garanțiile juridice cuvenite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Baka preia funcția pentru un mandat de cinci ani, succedându-i șefei interimare a statului, actuala președintă a parlamentului, Ignes Forsthoffer. Transferul puterii la președinție nu este însoțit de o ceremonie sau de un discurs al noului șef de stat și este de obicei o simplă formalitate.

Însă, în discursul său adresat parlamentului după ce a fost ales pe 11 august, Baka a afirmat că Ungaria „are nevoie de dreptate” după 16 ani de guvernare Orban, dar a subliniat că „țara nu poate fi construită pe temelia răzbunării”.

Noul președinte, considerat unul dintre cei mai importanți experți ai Ungariei în dreptul european și libertățile fundamentale, a apărat clar valorile comunitare, afirmând că „locul Ungariei este în Europa, ca o consecință naturală a culturii și valorilor sale”.

Alegerea lui Baka a căpătat o semnificație simbolică specială, deoarece juristul a fost demis în 2011 din funcția de președinte a Curții Supreme, funcție pe care o deținea din 2009, de către guvernul Orban, după ce a criticat deschis reformele care au limitat independența sistemului judiciar.

În 2016, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că destituirea sa a fost contrară legislației UE și a încălcat libertatea de exprimare.

Baka a fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg din 1991 până în 2008.

Se așteaptă ca Baka să dețină funcția până la elaborarea unei noi Constituții, promisă de Magyar ca parte a reformelor sale, care ar putea afecta și atribuțiile președintelui republicii.