Președintele Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a venit la ședința Parlamentului într-o papahă, o căciulă tradițională din lână, specifică mai multor popoare din Caucaz. Gestul nu a fost întâmplător, deputatul a explicat că a ales să poarte acest element vestimentar ca semn de respect pentru poporul georgian, în contextul unei vizite recente în Georgia. Totodată, Costiuc a spus că a dorit să răspundă criticilor și imaginilor apărute în presă.

”Este o dedicație specială pentru presa afiliată partidului de Guvernare, care m-a desenat în papahă. Am venit ca să nu vă chinuiți, să faceți fotografii trucate. Este un semn de respect pentru poporul georgian, care știe ce vrea de la viață, este suveran și independent și se confruntă cu probleme similare celor din Republica Moldova”, a declarat acesta.

Săptămâna trecută, un grup de deputați din opoziția parlamentară a Republicii Moldov a efectuat o vizită în Georgia. Vizita a generat discuții în spațiul public, iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, a precizat că reprezentanții PAS nu au dat curs invitației pentru această deplasare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#papaha #parlament #Vasile Costiuc

Fostul șef al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații, Valeriu Cojocaru, și foștii ofițeri Sergiu Balan, Eugeniu Bîrcă, Gheorghe Solomon și Andrei Ținica au fost găsiți vinovați de încălcarea inviolabilității vieții personale și violarea dreptului la secretul corespondenței.

Potrivit Procuraturii Anticorupție , în perioada 2017–2018, Valeriu Cojocaru ar fi organizat prezentarea unor date neveridice despre pretinse acțiuni de pregătire a unor dezordini în masă. La indicația și sub controlul acestuia, ofițerii Vladimir Bordian, Balan, Ținica, Bîrca Eugeniu, Apostol, Solomon și Papuc ar fi prezentat procurorilor rapoarte în baza cărora au fost solicitate măsuri speciale de investigații.

Acestea au inclus interceptarea și înregistrarea comunicațiilor, urmărirea vizuală, colectarea informațiilor de la furnizorii de servicii de comunicații electronice și documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice. Printre persoanele vizate s-au numărat activiști civici, jurnaliști, membri ai unor partide politice și reprezentanți ai societății civile.

În materialele dosarului apar, între alții, Vladislav Gribincea, Ruslan Verbițchi, Mihail Tomacinschi, Nicolae Gîrbu, Sergiu Tofilat, Chiril Moțpan, Dan Perciun, Dinu Plîngău, Igor Grosu, Vladimir Bolea și Oazu Nantoi. Potrivit procurorilor, legătura dintre autorii comentariilor online și persoanele supuse ulterior măsurilor speciale de investigații nu a fost demonstrată prin probe.

În cadrul procesului, 14 părți vătămate au susținut acțiunile civile. Instanța le-a admis parțial și a dispus încasarea, în mod solidar, de la inculpați a unor despăgubiri de 35–40 de mii de lei pentru fiecare persoană, pentru prejudiciul moral cauzat. În total, suma se ridică la 495 de mii de lei.

Sentința poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

Scandalul interceptărilor a început încă în luna iunie 2019, atunci când portalul de investigaţie RISE Moldova a dezvăluit, într-un articol intitulat „Ministerul Interceptărilor”, că sub guvernarea democrată mai mulți politicieni, jurnaliști și reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale fuseseră interceptați și filați.

Sub lupa procurorilor și a polițiștilor ar fi ajuns 52 de persoane. Pe lângă interceptarea convorbirilor telefonice, unora le-a fost monitorizată și viața privată. În locuințe le-au fost instalate microfoane și camere video. Potrivit investigației RISE Moldova, operațiunea de interceptare și filare a opozanților guvernării democrate s-a derulat cu pretinsa acoperire procedurală a trei dosare penale pornite pe baza unor mesaje pe Facebook sau declarații din conferințe de presă.