Ucrainenii îl urăsc pe Vladimir Putin, pentru că în secret își doresc să fie președintele lor. Logica aparține Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe și a fost expusă în cadrul unui interviu acordat televiziunii ruse de propagandă Russia Today.

„Ucrainenii îl urăsc și sunt agresivi față de Putin tocmai pentru că își doresc ca el să fie președintele lor”, a spus Zaharova.

Un videoclip cu declarația Mariei Zaharova a fost postat vineri, 28 iulie curent, pe Twitter de Anton Gerașcenko, un consilier al Ministerului Afacerilor Interne al Ucrainei.

Zakharova, spokesperson for Russian foreign affairs ministry: Ukrainians hate Putin because they secretly want him for president. pic.twitter.com/xaUD63NM77

— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) July 28, 2023

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe nu se află la primul derapaj. Susținătoare a propagandei ruse, Maria Zaharova a avut de la începutul războiului în Ucraina mai multe declarații halucinante. Ea declara săptămânile trecute că „țările care le furnizează drone Ucrainei și plănuiesc să se retragă pe Marte în cazul unui dezastru nuclear nu vor avea timp să fugă.

„Ţările care le furnizează (dronele) regimului de la Kiev plănuiesc să se retragă pe Marte dacă va avea loc un dezastru nuclear? Nu vor avea timp”, spunea sarcastic purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova. „Oamenii din ţările NATO ar trebui să realizeze că guvernele lor sponsorizează terorismul nuclear practicat de regimul de la Kiev”, mai afirma Zaharova.

#interviu #Maria Zaharova #ucraineni #Vladimir Putin

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.