Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Strigător la cer! Ceban, despre Nemerenco: „Este cel mai prost manager al Ministerului Sănătății de la Independență”

24 Nov. 2021, 07:33
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
24 Nov. 2021, 07:33 // Politica //  Realitatea.md

Continuă epopeea replicilor acide între primarul general al capitalei, Ion Ceban, și ministra Sănătății, Ala Nemerenco. Edilul Chișinăului califică drept „strigătoare la cer” situația în care ministerul a inclus decese de COVID-19 care au avut loc anul trecut în raportările zilnice ale deceselor din ultima lună. Potrivit IPN cu referire la declarațiile făcute la emisiunea „Puterea a Patra” de la N4, în seara de marți, 23 noiembrie curent, acest lucru are loc din incompetența Ministerului Sănătății de a gestiona eficient pandemia și are menirea de a distrage atenția publică de la numărul record de morți.

Primarul Ion Ceban spune că gestionarea pandemiei de către actualul Minister al Sănătății este sub orice critică, iar incompetența conducerii instituției a dus la o pandemie a deceselor, față de pandemia infectărilor care era la începutul izbucnirii crizei COVID.

„Să dai decesele din octombrie 2020 înregistrate în noiembrie 2021, mi se pare strigător la cer. S-a încercat devierea atenției publice de la faptul că oameni foarte mulți au murit în acea perioadă și continue că decedeze. Cu vaccin disponibil, cu un sistem de sănătate care a trecut prin două valuri, trebuie să remarcăm că din cauza acestei proaste gestionări, incompetente, neprofesioniste, numărul deceselor s-a ridicat la cel mai înalt nivel de la începutul pandemiei. Orice încercare de a denatura aceste cifre nu ține. Să presupunem că nu erau 60, dar erau 52, oricum asta este foarte grav. Este cel mai prost manager al acestui minister de la Independență încoace”.

Edilul Chișinăului spune că se atestă o comunicare defectuoasă între autoritățile publice centrale și cele locale, în special pe aspecte ce vizează gestionarea pandemiei. Ceban spune că a cerut ministerului Sănătății permisiunea ca în Chișinău să înceapă vaccinarea cu a treia doză pentru toți doritorii, însă autoritățile centrale nu au oferit, deocamdată, niciun răspuns.

„Vaccinarea este cea mai bună soluție pentru diminuarea riscurilor. M-am adresat Ministerului ca să fie permisă a treia doză pentru cei care-și doresc acest lucru. Am solicitat să fie acceptat acest lucru în regim de urgență. Noi nu putem face acest lucru pe cont propriu pentru că este prerogativa exclusivă a autorităților centrale. Fac apel către doamna ministru să urgenteze această procedură. Este necesar ca să evităm eventuale aruncări la gunoi a unor tipuri de vaccinuri, care au termen de valabilitate”.

În conformitate cu datele oficiale, municipiul Chișinău are cea mai ridicată rată de vaccinare anti-COVID-19 cu schema completă din Republica Moldova – 39%. La polul opus se află UTA Găgăuzia cu 16%. În ultimele 24 de ore au fost raportate oficial 46 de decese cauzate de virusul SARS-COV2.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.