Mai mulți locatari ai blocului locativ din strada Mihai Eminescu, 41/1 din Capitală susțin că s-au ales cu un șir de prejudicii în urma unui incendiu izbucnit într-un apartament pe care îl închiria angajata Ambasadei României în Republica Moldova. Potrivit lor, inclusiv proprietarului apartamentului închiriat, deși a trecut mai bine de jumătate de an de la producerea incendiului, situația așa și nu a fost remediată.

Într-o conferință de presă la IPN, Corneliu Celnacov, proprietar, parte vătămată, a declarat că apartamentul din strada Mihai Eminescu, 41/1 a fost și este reședința Ambasadei române, secția economică.

Pe 1 aprilie 2023, s-a produs un incendiu de proporții, în urma căruia apartamentul a fost distrus în proporție de 98%. Totodată, pe lângă distrugerea locuinței respective, a fost distrusă și scara, fiind afectați opt vecinii, la unii în locuință explodând și geamurile.

Corneliu Celnacov susține că au fost efectuate mai multe expertize extrajudiciare pentru a urgenta procedurile. S-a constatat că pagubele ajung la 800-900 de mii de euro. Potrivit lui, conform contractului, conflictul trebuia să fie mediat de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Însă responsabilitățile sunt pasate. El susține că se invocă imunitatea diplomatică, însă nu se manifestă interes pentru a media conflictul.

„Doamna, care a închiriat apartamentul a spus într-un comunicat de presă pentru presa română că are imunitate. Însă acest fapt nu îi permite să prejudicieze persoanele fizice, juridice și să nu fie supusă răspunderii”, susține Corneliu Celnacov.

Alexandru Șendrea, președinte asociației de locatari, consideră că toată vina îi aparține femeii care închiria apartamentul. Și, potrivit lui, este regretabil că locatarii au ajuns să umble din urma ei, de parcă ei ar fi de vină de cele întâmplate. În opinia sa, doamna trebuie să-și recunoască vina, iar ca urmare să se ajungă la un numitor comun.

Mihai Barcanov, vecin, spune că și locuințele din vecinătate au avut de suferit. Fumul a pătruns în locuință. Totul a fost negru, iar ca urmare au plătit nu foarte puțin pentru expertize.

„Vine iarna, dar geamurile sunt sparte. Treaba se întinde, probabil din cauza lipsei de dorință de a remedia problema. Însă este nevoie de grăbit lucrurile și de a soluționa cât mai curând posibil problema”.

O altă locatară, Galina Moraru, a menționat că după incendiu s-au mobilizat pentru că era un miros insuportabil. Au făcut curățenie, dar asta nu rezolvă problema, pentru că este necesară o reparație totală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #incendiu #locatari #pagube

Haakon a devenit noul rege al Norvegiei după ce, vineri, tatăl său, Regele Harald a murit la vârsta de 89 de ani. Haakon s-a născut în 1973 și este fiul regelui Harald al V-lea și al reginei Sonja. A devenit prinț moștenitor în 1991, când tatăl său a urcat pe tron, iar de-a lungul anilor a preluat tot mai multe dintre atribuțiile regale, pe măsură ce starea de sănătate a lui Harald s-a înrăutățit.

„Da, eram un membru al familiei regale, dar nu voiam să vorbesc despre asta… La școală, asta mă făcea să mă simt neliniștit”, a scris el în autobiografia sa din 2023, intitulată „Haakon”, amintindu-și de anii petrecuți la o școală primară de stat în anii 1980.

În copilărie, prefera să rămână în umbră „pentru că atunci lucrurile mergeau prost. Atenția o puteau avea”, a scris el. A decis să nu încerce să calce pe urmele tatălui și bunicului său la Universitatea Oxford din Anglia și s-a înscris, în schimb, la Universitatea din California, Berkeley.

Voia să fie „cât mai departe posibil” de casă. Alte atracții erau scena muzicală din California – inclusiv un concert memorabil, supravegheat intens de poliție, susținut de rapperul Nas, născut în Brooklyn, în plină rivalitate hip-hop dintre Coasta de Est și Coasta de Vest. Și apoi era surf-ul. „În apă, puteam fi eu însumi”, a scris el.

La scurt timp după întoarcerea sa în Norvegia, în 1999, a cunoscut-o pe viitoarea sa soție, Mette-Marit, la un festival de muzică. Când relația a devenit publică, presa s-a concentrat pe faptul că ea era o persoană de rând și o mamă singură care își petrecuse o mare parte din tinerețe în cluburile de muzică house din Norvegia.

Această agitație s-a potolit după ce regele Harald — care se căsătorise și el cu o persoană de rând, regina Sonja, în ciuda obiecțiilor propriului tată — a primit-o public în familie.

Haakon a spus că Mette-Marit l-a ajutat să iasă din carapacea sa și a descris-o ca fiind contraponderea emoțională la mintea sa analitică. „Nu mă descurc prea bine în relațiile sociale. Mette are un talent înnăscut. Ea poate intra într-o încăpere și se înțelege bine cu toată lumea”, a scris prințul în autobiografia sa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Haakon a devenit al patrulea rege al Norvegiei din epoca modernă — care a început atunci când țara a votat, în cadrul unui referendum, să devină monarhie în locul unei republici, odată cu declararea independenței depline față de Suedia în 1905.

După acel referendum, prințul Carl al Danemarcei a devenit regele Haakon al VII-lea al Norvegiei — continuând, din punct de vedere numeric, linia regilor norvegieni din epoca vikingilor și din Evul Mediu.

Omologul și strănepotul acelui monarh a scris în autobiografia sa că a ajuns să-și accepte rolul public: „Găsesc sens și bucurie în asta și pot încerca să fiu de ajutor celorlalți.”

Dacă își păstrează numele, va deveni regele Haakon al VIII-lea al Norvegiei, deși încă mai poate alege să și-l schimbe.

#deces #Norvegia #rege