Mai mulți locatari ai blocului locativ din strada Mihai Eminescu, 41/1 din Capitală susțin că s-au ales cu un șir de prejudicii în urma unui incendiu izbucnit într-un apartament pe care îl închiria angajata Ambasadei României în Republica Moldova. Potrivit lor, inclusiv proprietarului apartamentului închiriat, deși a trecut mai bine de jumătate de an de la producerea incendiului, situația așa și nu a fost remediată.

Într-o conferință de presă la IPN, Corneliu Celnacov, proprietar, parte vătămată, a declarat că apartamentul din strada Mihai Eminescu, 41/1 a fost și este reședința Ambasadei române, secția economică.

Pe 1 aprilie 2023, s-a produs un incendiu de proporții, în urma căruia apartamentul a fost distrus în proporție de 98%. Totodată, pe lângă distrugerea locuinței respective, a fost distrusă și scara, fiind afectați opt vecinii, la unii în locuință explodând și geamurile.

Corneliu Celnacov susține că au fost efectuate mai multe expertize extrajudiciare pentru a urgenta procedurile. S-a constatat că pagubele ajung la 800-900 de mii de euro. Potrivit lui, conform contractului, conflictul trebuia să fie mediat de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Însă responsabilitățile sunt pasate. El susține că se invocă imunitatea diplomatică, însă nu se manifestă interes pentru a media conflictul.

„Doamna, care a închiriat apartamentul a spus într-un comunicat de presă pentru presa română că are imunitate. Însă acest fapt nu îi permite să prejudicieze persoanele fizice, juridice și să nu fie supusă răspunderii”, susține Corneliu Celnacov.

Alexandru Șendrea, președinte asociației de locatari, consideră că toată vina îi aparține femeii care închiria apartamentul. Și, potrivit lui, este regretabil că locatarii au ajuns să umble din urma ei, de parcă ei ar fi de vină de cele întâmplate. În opinia sa, doamna trebuie să-și recunoască vina, iar ca urmare să se ajungă la un numitor comun.

Mihai Barcanov, vecin, spune că și locuințele din vecinătate au avut de suferit. Fumul a pătruns în locuință. Totul a fost negru, iar ca urmare au plătit nu foarte puțin pentru expertize.

„Vine iarna, dar geamurile sunt sparte. Treaba se întinde, probabil din cauza lipsei de dorință de a remedia problema. Însă este nevoie de grăbit lucrurile și de a soluționa cât mai curând posibil problema”.

O altă locatară, Galina Moraru, a menționat că după incendiu s-au mobilizat pentru că era un miros insuportabil. Au făcut curățenie, dar asta nu rezolvă problema, pentru că este necesară o reparație totală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #incendiu #locatari #pagube

Groenlanda face o „alegere clară” pentru consolidarea relațiilor cu Uniunea Europeană, a declarat luni, 7 septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce Bruxelles-ul a anunțat un pachet de investiții de 200 de milioane de euro, scriu știrileprotv.ro.

Vorbind la Nuuk, alături de premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, și de premierul danez Mette Frederiksen, von der Leyen a prezentat relația drept un parteneriat în ambele sensuri.

Declarația reînnoită UE-Groenlanda, a spus ea, „reflectă o alegere clară exprimată de Groenlanda de a consolida legăturile cu Uniunea Europeană”, demonstrând în același timp și decizia Europei „de a fi mai prezentă” și mai implicată în Groenlanda și în întreaga regiune arctică.

Președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri că va prelua controlul asupra Groenlandei. În luna iulie, el a declarat, la începutul unui summit NATO din Turcia, că „Groenlanda (…) ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca”.

Arctica a urcat rapid pe lista priorităților geopolitice ale Bruxelles-ului. Von der Leyen a afirmat că regiunea a devenit un loc „în care plăcile tectonice ale geopoliticii se ciocnesc”, adăugând că UE are un interes direct în evoluțiile de acolo și pregătește o nouă strategie pentru Arctica, care urmează să fie prezentată în această toamnă.

De asemenea, este de așteptat ca Arctica să ocupe un loc important în discursul privind Starea Uniunii pe care von der Leyen îl va susține săptămâna viitoare, în timp ce Bruxelles-ul pregătește strategia revizuită.

Ea a reiterat că viitorul Groenlandei trebuie decis de populația Groenlandei și de Danemarca.

Vizita de două zile, începută duminică, a avut ca obiectiv transformarea mesajului politic în proiecte concrete. Un oficial al Comisiei a declarat că deplasarea era pregătită de mai multe luni, dar fusese amânată la solicitarea lui Frederiksen din cauza alegerilor din Danemarca din luna martie.

Von der Leyen a semnat o declarație comună reînnoită cu Groenlanda și Danemarca și a anunțat un pachet de 200 de milioane de euro din partea UE pentru parteneriatul din acest an și anul viitor.

La operatorul groenlandez de telecomunicații Tusass, aceasta a lansat un proiect de conectivitate prin satelit menit să îmbunătățească accesul la internet în comunitățile izolate. Bruxelles-ul va sprijini, de asemenea, dezvoltarea hidroenergiei și va colabora cu Groenlanda la proiecte miniere menite să conecteze mai strâns materiile prime ale insulei cu industria europeană.

Declarația mai amplă extinde cooperarea în domenii precum educația, infrastructura, pescuitul, turismul, locuințele, cercetarea, combaterea schimbărilor climatice, protecția civilă, securitatea cibernetică și reziliența regiunii arctice.

Von der Leyen a vorbit și despre relația pe termen lung, afirmând că Executivul european a propus mai mult decât dublarea finanțării UE pentru Groenlanda, până la 530 de milioane de euro, până în 2034.