Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Students’ Fashion Day 2026 aduce la Chișinău designeri vestimentari din patru țări

23 Iun. 2026, 11:08
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
23 Iun. 2026, 11:08 // Life //  Realitatea.md

În această vineri, Chișinăul va deveni scena tinerilor designeri. Pe 26 iunie 2026, Students’ Fashion Day revine cu o ediție care aduce pe podium idei, colecții și designeri aflați la început de carieră.

Evenimentul va avea loc la ora 18:00, la Tekwill, pe strada Studenților 9/1. Publicul este invitat să descopere colecții realizate de absolvenți UTM și tineri designeri din România, Ucraina și Serbia. Students’ Fashion Day este organizat de Facultatea de Design a Universității Tehnice a Moldovei și se desfășoară sub egida Ministerului Culturii al Republicii Moldova.

Ajuns la ediția a VIII-a, SFD reunește participanți din opt universități. Pe podium vor fi prezentate colecții care pornesc din ateliere universitare și ajung în fața publicului într-un show de modă.

Pe parcursul anilor, Students’ Fashion Day a evoluat și și-a extins formatul, explică Alina Tocarciuc, șefă de program Design Vestimentar Industrial:

„Am crescut de la o platformă de prezentare a proiectelor studențești la un festival internațional. Cu fiecare ediție, s-au extins parteneriatele și s-au creat oportunități pentru tinerii designeri.”

La ediția din acest an participă:

UTM – Universitatea Tehnică a Moldovei, Republica Moldova
UVT – Universitatea de Vest din Timișoara, România
UNAGE – Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, România
UAV – Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, România
UTGA – Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, România
UO – Universitatea din Oradea, România
UNTDK – Universitatea Națională de Tehnologie și Design din Kiev, Ucraina
UNS – Universitatea din Novi Sad, Serbia

Ediția din 2026 pune accent pe colaborare internațională. Participarea celor patru țări aduce împreună școli diferite de design. Studenții văd cum lucrează colegii lor din alte spații academice, pot învăța unii de la alții și pot împărtăși perspective. Legăturile profesionale construite aici pot continua după eveniment.

Pentru studenți, Students’ Fashion Day înseamnă primul contact direct cu publicul. Este momentul în care schițele, materialele și orele de lucru ajung pe podium.

„Acesta este momentul în care studentul încetează să se mai perceapă doar ca student și începe să se vadă ca designer. Încrederea și susținerea pe care le formează aici, la Students’ Fashion Day, pot influența decisiv parcursul său profesional”, spune Alina Tocarciuc.

Pentru elevii care se gândesc la o carieră în design vestimentar, evenimentul arată direct ce înseamnă acest domeniu. Designul vestimentar combină creativitatea, disciplina, gândirea tehnică și sensibilitatea artistică.

„Designul vestimentar înseamnă capacitatea de a transforma ideile în realitate. Pasiunea poate deveni profesie, când este susținută de educație și muncă”, afirmă Alina Tocarciuc.

Students’ Fashion Day 2026 aduce pe podium mai mult decât ținute. Aduce oameni, povești și viziuni care arată cum se formează noua generație de designeri.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.