Recoltată din nectarul arbuștilor de Manuka din Noua Zeelandă, mierea de Manuka provine dintr-o floră care este disponibilă doar pentru o scurtă perioadă de timp în fiecare an, între 2 și 6 săptămâni. Această miere rară este apreciată nu doar pentru gustul său unic, ci și pentru potențialele sale beneficii terapeutice. Cercetările recente sugerează că mierea de Manuka ar putea avea proprietăți anticancerigene, în special împotriva formelor de cancer de sân care depind de estrogen pentru dezvoltare.

Unul dintre mecanismele propuse pentru efectele pozitive ale mierii de Manuka este capacitatea sa de a bloca receptorii de estrogen, ceea ce ar putea influența semnificativ evoluția cancerului de sân sensibil la hormoni. Prin această acțiune, mierea ar putea preveni proliferarea celulelor canceroase care răspund la estrogen, făcând-o o opțiune de tratament promițătoare pentru tipurile de cancer de sân cu receptor de estrogen (ER)-pozitiv.

Potrivit evz.ro, studiile realizate de echipa de cercetători au implicat experimente pe șoareci și pe linii celulare de cancer de sân ER-pozitiv MCF-7 și triplu-negativ MDA-MB-231. Rezultatele au arătat că administrarea de miere de Manuka a condus la o reducere semnificativă a creșterii tumorilor comparativ cu grupurile de control. Această descoperire subliniază potențialul mierii de Manuka ca tratament natural pentru prevenirea și gestionarea cancerului de sân, oferind o nouă direcție pentru cercetările viitoare în domeniul oncologiei.

În studiile preclinice efectuate pe șoareci, mierea de Manuka a demonstrat o capacitate remarcabilă de a diminua creșterea tumorilor la cancerul mamar ER-pozitiv cu până la 84%, fără a provoca efecte adverse semnificative asupra celulelor normale. Aceasta sugerează un mecanism de acțiune selectiv, care atacă în principal celulele canceroase fără a influența negativ țesuturile sănătoase. De asemenea, cercetătorii au observat că mierea de Manuka nu a afectat proliferarea celulelor epiteliale mamare umane normale, indicând o acțiune țintită asupra celulelor tumorale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mai mult, mierea de Manuka a arătat potențialul de a intensifica eficacitatea terapiilor convenționale, precum tamoxifenul, un medicament antiestrogen frecvent utilizat în tratamentul cancerului de sân ER-pozitiv. În plus, aceasta a fost asociată cu o reducere a activității căilor de semnalizare, cum ar fi AMPK/AKT/mTOR și STAT3, care joacă un rol crucial în creșterea și supraviețuirea celulelor tumorale. Aceste descoperiri subliniază nu doar eficiența sa în combaterea tumorilor, dar și rolul său potențial în completarea tratamentelor existente.

#beneficii #cancer #cercetari #miere #studii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.