Încălzirea globală va expune, în următoarele decenii, persoanele vârstnice la temperaturi periculoase într-o măsură mult mai mare decât se estima anterior. Este concluzia unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea Stanford și publicat marți în revista The Lancet Planetary Health, citat de AFP și Agerpres.ro.

Rezultatele cercetării devin cu atât mai relevante în contextul în care Europa și America de Nord traversează o vară marcată de temperaturi neobișnuit de ridicate. Franța s-a numărat printre țările cele mai afectate, confruntându-se cu mai multe valuri de caniculă, inclusiv unul de o amploare fără precedent la sfârșitul lunii iunie. Potrivit datelor citate de AFP, perioada de caniculă a fost asociată cu o supramortalitate de peste 6.000 de decese.

Cercetătorii de la Stanford au analizat modul în care încălzirea climatică ar putea afecta persoanele vârstnice până în anul 2100. Ei susțin că studiile anterioare au subestimat semnificativ riscurile, deoarece s-au bazat în mare parte pe date și cunoștințe care nu reflectau suficient vulnerabilitatea persoanelor în vârstă.

Un indicator esențial în evaluarea riscului este temperatura umedă, care ține cont atât de temperatura aerului, cât și de nivelul umidității. O temperatură ridicată devine mult mai periculoasă atunci când este însoțită de umiditate crescută, deoarece organismul are o capacitate mai redusă de a se răcori prin transpirație.

Mult timp, efectele unui anumit nivel al temperaturii umede au fost evaluate în principal pe persoane tinere și sănătoase. Cercetări mai recente, care au inclus și persoane vârstnice, indică însă faptul că acestea sunt mult mai vulnerabile la stresul termic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prin integrarea noilor date cu modelele privind îmbătrânirea populației mondiale, cercetătorii au ajuns la concluzia că perioadele de căldură insuportabilă vor afecta „mult mai multe persoane decât se estimase anterior, la o scară mult mai mare și pe perioade mai lungi de timp”.

De exemplu, în scenariul în care temperatura globală va crește cu 1,5 grade Celsius față de nivelul preindustrial până în 2100, aproximativ 22% dintre persoanele cu vârsta de peste 60 de ani ar putea fi expuse anual, timp de mai mult de o lună, la niveluri periculoase de căldură.

Cercetătorii avertizează că riscul este deosebit de mare în țările în care o parte importantă a populației nu dispune de resurse suficiente pentru a se proteja de temperaturile extreme. Autorii studiului cer măsuri pentru protejarea persoanelor vulnerabile, inclusiv facilitarea accesului la sisteme de răcire și aer condiționat, dar și reducerea emisiilor de carbon pentru limitarea încălzirii globale.

#batran #încalzire globala #santate

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.