Băuturile energizante sunt promovate ca o modalitate de a stimula performanța mentală și fizică, dar un nou studiu sugerează că consumul acestora, chiar și ocazional, poate interfera cu somnul, relatează G4media.ro.

Cercetarea, publicată în revista BMJ Open, a constatat o asociere între consumul de băuturi energizante și insomnia și calitatea slabă a somnului în rândul adulților tineri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cercetătorii au constatat că, cu cât oamenii consumau mai des băuturi energizante, cu atât mai puține ore dormeau în general și cu atât se simțeau mai obosiți. În plus, consumatorii frecvenți de băuturi energizante au raportat mai multe tulburări de somn, cum ar fi trezirea pe parcursul nopții, decât cei care nu beau atât de mult.

Chiar și consumul ocazional de băuturi energizante – doar de una până la trei ori pe lună – a fost legat de mai multe probleme de somn, a constatat studiul.

În timp ce studiile anterioare au arătat o asociere între băuturile energizante și calitatea slabă a somnului, cercetătorii au scris că „studiul actual extinde constatările… prin furnizarea de informații mai aprofundate” cu privire la ce aspecte ale somnului sunt afectate de consum.

Găsirea legăturii dintre insomnie și băuturile energizante

Studiul a folosit date de la 53.226 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani care au participat la Studiul privind sănătatea și bunăstarea studenților, un sondaj privind obiceiurile de viață ale studenților din învățământul superior din Norvegia. Participanții au răspuns la întrebări despre consumul de băuturi energizante și despre obiceiurile lor de somn, inclusiv când au adormit, cât timp le-a luat să adoarmă și când s-au trezit.

Cercetătorii au constatat că un procent mai mare de bărbați au raportat consumul zilnic de băuturi energizante decât femeile (5% vs. 3%, respectiv), dar băuturile au avut un efect similar asupra ambelor grupuri: Băutorii zilnici au avut nevoie de mai mult timp pentru a adormi și au fost mai predispuși să se trezească în timpul nopții decât băutorii ocazionali sau non-băutorii. În total, băutorii zilnici au dormit în medie cu aproximativ 30 de minute mai puțin pe noapte.

În timp ce băutorii zilnici s-au confruntat cu cea mai mare interferență cu somnul, consumul periodic de băuturi energizante a fost, de asemenea, asociat cu un somn mai slab.

Participanții care au declarat că au consumat băuturi energizante de două-trei ori pe săptămână au fost mai predispuși decât cei care nu beau sau beau ocazional să se culce mai târziu, să doarmă mai puțin de șase ore și să se trezească pe parcursul nopții. Persoanele care au declarat că au consumat băuturi energizante de una până la trei ori pe lună au avut un „risc crescut de somn slab”, au scris cercetătorii.

Cum poate afecta somnul consumul de băuturi energizante

Experții au declarat că consumul de băuturi energizante ar putea interfera cu somnul, deoarece băuturile au un conținut ridicat de cofeină.

Potrivit lui Ilisa Nussbaum, RD, dietetician nutriționist înregistrat la Yale Children’s Hospital, etichetele nutriționale arată că o singură cutie conține în medie între 200 și 300 de miligrame (mg) de cofeină. Aceasta este mai mult decât dublul cantității dintr-o ceașcă de cafea de opt uncii și de cel puțin șase ori mai mare decât cea dintr-o Coca-Cola de 12 uncii.

Ea adaugă că unele băuturi energizante pot avea chiar mai multă cofeină decât sugerează etichetele lor, deoarece băuturile includ guarana sau alte ingrediente care conțin cofeină și care nu sunt incluse în calculul general.

Cofeina – indiferent dacă provine dintr-o băutură energizantă sau dintr-o altă sursă – poate duce la senzații de vigilență prin stimularea sistemului nervos și a circulației unor hormoni.

În timp ce acest lucru poate fi atrăgător pentru persoanele care caută un impuls de energie, consumul de cofeină poate veni cu prețul unui somn odihnitor, a declarat pentru Health Steven Feinsilver, MD, director al Centrului pentru medicina somnului de la Northwell Lenox Hill Hospital. Băuturile energizante cu cofeină „afectează atât inițierea cât și menținerea somnului”, a spus el.

Ce trebuie să luați în considerare înainte de a consuma o băutură energizantă

Dacă doriți să consumați o băutură energizantă fără ca aceasta să vă perturbe somnul, Nussbaum a spus să țineți cont de faptul că efectele băuturii ar trebui să dureze între patru și șase ore. Asta înseamnă că dacă bei o băutură după cină ar putea crește riscul de a avea probleme cu somnul, dar dacă bei una dimineața devreme probabil că nu va avea efect.

De asemenea, este posibil să doriți să luați în considerare și alți factori în afara problemelor de somn atunci când evaluați impactul băuturilor energizante asupra sănătății, a spus Nussbaum.

În timp ce adulții sănătoși care nu sunt gravide sau care alăptează pot consuma în siguranță 400 mg de cofeină pe zi (mai mult decât cantitatea pe care o conțin majoritatea băuturilor energizante), ea a spus că este important să recunoaștem că „efectele secundare, cum ar fi palpitațiile cardiace, tensiunea arterială crescută și agitația pot varia foarte mult în funcție de greutate, sex, vârstă și metabolism”.

Ea sugerează să fiți atenți la modul în care corpul dumneavoastră reacționează la cofeină și să recunoașteți „care sunt limitele dumneavoastră personale”.

Și rețineți, a adăugat Nussbaum, că nu este niciodată o idee bună să consumați băuturi energizante în timp ce beți alcool. „Efectele stimulante ale cofeinei pot masca efectele alcoolului, ceea ce duce la un consum excesiv”, a spus ea.

#bautura energizanta #risc #studiu #tulburari de somn

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.