Aproape 34% dintre studenți afirmă că se copiază la examene, iar circa patru din zece recunosc că oferă de copiat colegilor. Totodată, 34% dintre respondenți declară că folosesc inteligența artificială în timpul evaluărilor, iar 11% susțin că, în universitatea lor, s-a oferit sau s-a luat mită pentru notă sau pentru promovarea anului de studii. Datele se regăsesc în studiul privind integritatea academică în universitățile din Republica Moldova, lansat recent de Ministerul Educației și Cercetării (MEC).

Cercetarea oferă o imagine actualizată asupra percepțiilor și experiențelor studenților și cadrelor didactice în ceea ce privește integritatea academică, plagiatul, frauda, corupția, hărțuirea sexuală, precum și utilizarea inteligenței artificiale în mediul universitar.

La realizarea sondajului au participat 3.635 de studenți și 419 cadre didactice din șase universități din Republica Moldova, rezultatele evidențiind atât provocările existente, cât și necesitatea consolidării mecanismelor de prevenire și combatere a practicilor neconforme cu etica academică.

Studiul a fost prezentat în cadrul Conferinței naționale „Integritate și calitate în învățământul superior” și a fost realizat de Magenta Consulting, în cadrul Proiectului „Învățământul Superior din Moldova”, finanțat de Banca Mondială.

Reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării susțin că datele vor sta la baza elaborării unor politici și măsuri menite să consolideze integritatea academică și să asigure creșterea calității învățământului superior din Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#coruptie #educație #universtate

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.