Copiii născuţi în timpul pandemiei de coronavirus au performanţe reduse cognitiv-verbale, motorii şi generale în comparaţie cu copiii născuţi anterior, sugerează un studiu din SUA. Primii câţiva ani din viaţa unui copil sunt esenţiali pentru dezvoltarea cognitivă a acestuia, dar din cauza pandemiei de COVID-19 care a declanşat închiderea creşelor, şcolilor şi locurilor de joacă, viaţa copiilor s-a schimbat considerabil.

Din cauza lipsei de socializare şi a interacţiunii normale cu părinţii, copiii din perioada pandemiei par să fi avut un scor şocant de scăzut la testele menite să evalueze dezvoltarea cognitivă, a spus autorul principal al studiului, Sean Deoni, profesor asociat de pediatrie la Universitatea Brown.

În deceniul precedent pandemiei, scorul mediu IQ la testele standardizate pentru copiii cu vârsta cuprinsă între trei luni şi trei ani a fost de aproximativ 100, dar pentru copiii născuţi în timpul pandemiei, acest număr a scăzut la 78, conform analizei, care este încă în curs de evaluare, potrivit The Guardian.

„De obicei aceste lucruri nu se văd, în afara tulburărilor cognitive majore”, a spus Deoni.

Studiul a inclus 672 de copii din statul Rhode Island. Dintre aceştia, 188 s-au născut după iulie 2020 şi 308 s-au născut înainte de ianuarie 2019, în timp ce 176 s-au născut între ianuarie 2019 şi martie 2020. Copiii incluşi în studiu nu aveau dizabilităţi de dezvoltare.

Cercetătorii au descoperit că cei din medii socioeconomice mai scăzute s-au descurcat mai rău la teste.Motivul principal din spatele scăderii scorurilor este probabil lipsa stimulării şi interacţiunii acasă, a spus Deoni.

„Părinţii sunt stresaţi şi dezamăgiţi … acea interacţiune pe care ar avea-o copilul în mod normal a scăzut substanţial”.

Nu este clar dacă aceste scoruri cognitive mai mici vor avea un impact pe termen lung. „Capacitatea de a corecta lucrurile devine mai mică, cu cât copilul creşte”.

Sir Terence Stephenson, profesor de sănătate al copiilor din Nuffield la University College London, a declarat că cercetarea a fost interesantă, având în vedere că s-au scris multe despre impactul asupra educaţiei copiilor de vârstă şcolară, dar nu s-au aflat prea multe lucruri despre nou-născuţi.

Factorul cheie care influenţează aceste scoruri mai mici la nou-născuţi a fost probabil stresul asupra părinţilor care s-au confruntat cu provocări atât în ceea ce priveşte munca, cât şi asigurarea îngrijirii copilului, a spus el.

„Poate nu este surprinzător faptul că nou-născuţii din familiile socio-economice mai scăzute au fost cei mai afectaţi, deoarece acest lucru rezonează cu multe alte efecte financiare şi de sănătate ale pandemiei”.

#COVID-19 #dezvoltarea cognitiva #studiu

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.