Un studiu realizat la Universitatea din Cambridge și anticipat de revista New Scientist dezvăluie că în următoarele şase luni după infectarea cu Covid, coeficientul de inteligenţă al unei persoane poate scădea cu până la 10 puncte, potrivit Rai News.

Este posibil ca infectarea cu Covid să promoveze declinul cognitiv în mai multe moduri, atât prin lezarea creierului din cauza unui exces de reacție imună, cât și pentru că infecția provoacă micro hemoragii, sau micro ischemii în diferite zone neuronale, iar acum studiile investighează durata acestor posibile daune.

Pierderea intelectuală este egală cu declinul cognitiv care se verifică în medie, între 50 şi 70 de ani, iar acum rămâne de înțeles cât de permanentă este aceasta și care este rezistența pacientului, informează hotnews.ro.

Experții au comparat rezultatele mai multor teste cognitive efectuate la șase luni după infectare pe 46 de pacienți internați pentru Covid-19 cu testele cognitive ale populației de control (66 mii de oameni).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Studiul a demonstrat că la pacienții recuperați de Covid s-a redus viteza de procesare a informațiilor, capacităţile de înțelegere a limbajului și au fost semnalate diferite deficiențe cognitive, iar creierul persoanelor care au contractat infecția riscă să îmbătrânească cu 20 de ani.

„Numai în Anglia, la secţiile de terapie intensivă au fost internate 40.000 de persoane bolnave de Covid, ceea ce înseamnă că deficitele cognitive post-Covid pot afecta un număr mare de oameni din întreaga lume”, a explicat Adam Hampshire de la Imperial College London, care a condus un alt studiu publicat în revista EClinicalMedicine, ce a implicat peste 80.000 de indivizi și a evidențiat diferite deficite cognitive la persoanele recuperate de Covid.

#COVID-19 #studiu #terapie intensiva #teste cognitive

Premierul Vasile Tofan susține că noua lege a salarizării va aduce mai multă ordine în sistemul de remunerare din sectorul public și va reduce decalajele dintre salariile mici și cele mari. Declarațiile au fost făcute la începutul ședinței Guvernului, în care a fost aprobată reforma salarizării.

Șeful Executivului a menționat că, în prezent, sporurile nu sunt suficient de bine reglementate și pot ajunge până la 120% din salariul de bază. Totodată, diferența dintre cele mai mici și cele mai mari salarii poate atinge un raport de 1 la 26.

Potrivit lui Tofan, reforma urmărește să reducă aceste discrepanțe și să majoreze în special veniturile angajaților care ocupă funcții mai slab remunerate. Premierul a prezentat și câteva exemple de creșteri salariale prevăzute de noua lege. Astfel, salariul unei bucătărese ar urma să crească cu 40%, cel al unui ofițer de investigație – cu 31%, iar al unui asistent medical – cu 24%.

De asemenea, aproximativ 40% din costurile reformei salariale vor fi direcționate către sectorul educației, a precizat premierul. Vasile Tofan a comentat și dezbaterile publice privind majorarea salariilor deputaților, menționând că acestea reprezintă aproximativ 1% din costurile totale ale noii legi.

Premierul a îndemnat ca discuțiile asupra reformei să se concentreze pe categoriile de angajați care vor beneficia de cele mai importante majorări, nu doar pe subiectele care generează vizualizări și aprecieri în mediul online.

„Legea salarizării este, în primul rând, despre a aduce mai multă ordine în acest domeniu și a ridica salariile acolo unde ele contează cel mai mult”, a declarat Vasile Tofan.

Reforma salarizării a fost aprobată de cabinetul de miniștri. Proiectul urmează să fie transmis Parlamentului, pentru examinare și dezbatere în plen.