Situație alarmantă în spitalele din Republica Moldova. Pacienții internați pentru tratament sunt nevoiți să procure unele medicamente, să-și aducă lenjeria de pat de acasă și chiar să recurgă la anumite servicii de îngrijire din partea membrilor familiei sau a altor persoane.

Informația se regăsește în studiul „Accesul populației la serviciile de sănătate – 2022”, realizat de Biroul Național de Statistică.

Potrivit cercetării, 13,5% din persoanele internate în spital au avut necesitatea să se alimenteze suplimentar. Practic fiecare a cincea persoană nu este satisfăcută de calitatea lenjeriei de pat oferită, alegând opțiunea de a folosi lenjeria de pat proprie.

În pofida faptului, că unele medicamente sunt acoperite de polița de asigurare obligatorie de asistență medicală, populația continuă să suporte cheltuieli suplimentare pentru medicamente. Astfel, fiecare a patra persoană a menționat că a fost nevoită să procure medicamente suplimentare pentru tratament. Printre mărfurile suplimentare pe care persoanele spitalizare au fost nevoite să le procure sunt consumabilele medicale cum ar fi bandajele, seringile, care au fost menționate de către 7,4% din populație.

Datele cercetării mai relevă că persoanele care dispun de asigurare medicală mai des sunt nemulțumiți față de alimentația din spitale și calitatea lenjeriei de pat. În același timp, ponderea persoanelor neasigurate, care au utilizat consumabile procurate pe cont propriu este mai mare, decât a celor asigurate.

Totodată, 8,3% din persoanele spitalizate au beneficiat de servicii de îngrijire personală (baie sau WC), iar 2,5% din pacienți au avut nevoie de servicii de însoțire și supraveghere pe timp de noapte. De regulă aceste servicii sunt prestate de către membrii familiei sau persoane terțe angajate pentru spitalizările de lungă durată. Mai există situații când populația achită pentru administrarea injecțiilor – 7,5% din persoanele spitalizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Studiul a fost realizat în perioada august-octombrie 2021 de către Biroul Național de Statistică. Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 964 gospodării, inclusiv 2205 respondenți, din care 417 copii. Rezultatele cercetării sunt reprezentative la nivel național, pentru mediul rural și urban, și regiuni statistice Nord, Centru, Sud, mun. Chișinău.

#conditii spitale Moldova #Ministerul Sănătății #studiu sanatate

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.