Ţările europene nu sunt suficient pregătite pentru a contracara atacurile cu drone lansate de Rusia şi nu pot atribui în mod clar în prezent aceste atacuri, conform unui studiu realizat de Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS), transmit știrileprotv.ro.

Studiul IISS, la care a participat Fundaţia Hanns Seidel din Germania, a constatat că statele europene nu au putut atribui în mod clar Rusiei atacurile cu drone, de exemplu cele asupra aeroporturilor sau a instalaţiilor militare sensibile.

Studiul a analizat 144 de incidente survenite între august 2024 şi februarie 2026 în 12 state membre NATO şi Irlanda.

„Acest raport estimează că este foarte probabil ca Kremlinul să fi desfăşurat o campanie care a vizat Europa folosind vehicule aeriene fără pilot (UAV)”, arată studiul.

„Principala noastră concluzie este că arhitectura actuală a Europei de contracarare a atacurilor cu drone nu corespunde încă ameninţării, în pofida faptului că NATO, Uniunea Europeană şi guvernele naţionale acordă mai multă atenţie acestei probleme: detectarea este neuniformă, autorităţile legale sunt divizate, opţiunile de răspuns sunt adesea disproporţionate, iar atribuirea rămâne prea lentă pentru a susţine descurajarea la timp” se arată în studiu.

Studiul afirmă că atribuirea atacurilor rămâne o provocare cheie pentru guvernele europene.

„Un motiv pe care ni l-au sugerat oficialii europeni ca parte a cercetării noastre este că guvernele relevante s-au concentrat pe răspunsul naţional mai degrabă decât să facă o legătură între incidentele din întreaga Europă”, se arată în studiu.

„Este alarmant. Europa nu este până acum suficient pregătită pentru această formă de ameninţare hibridă”, a declarat Klaus Holetschek, preşedintele Fundaţiei Hanns Seidel.

NATO întărește flancul estic

NATO întărește flancul estic și trimite în țara noastră mai multe aeronave capabile să distrugă aceste amenințări aeriene.

Dronele care intră pe teritoriul nostru vor putea fi distruse cu mitralierele atașate celui mai modern elicopter din dotarea Armatei Spaniei.

De altfel, Alianța Nord-Atlantică lansează un nou concept de apărare aeriană, care se va axa pe eliminarea amenințărilor, de la drone la rachete.

Spania își mută forțele militare dislocate în baza din Lituania în România, la Mihail Kogălniceanu. Ibericii înlocuiesc Forțele Aeriene ale Italiei și ale Marii Britanii.

Cei aproximativ 180 de militari spanioli aduc cu ei șapte avioane F-18M Hornet, trei elicoptere NH-90 și o aeronavă de realimentare în aer A400M.

Sisteme Triton pentru monitorizarea dronelor maritime

Totodată, două sisteme Triton, specializate în detecția și monitorizarea dronelor maritime, sunt folosite în Portul Constanța. Sunt poziționate în zona digurilor de nord și sud și nu afectează siguranța navigației.

Potrivit autorităților, sistemele pot naviga autonom mai bine de 30 de zile, folosindu-se de energia solară și eoliană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#NATO #pregătire #razboi #studio

Ministerul Afacerilor de Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de declarații belicoase la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar, scrie Digi24.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat:
„În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces.

În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu.”

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert.

Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…>

La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul de la București a precizat la momentul respectiv:

„Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării.

Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.