Dezinformarea este considerată, pe bună dreptate, unul dintre instrumentele de bază în lupta politică, dar și în purtarea războaielor hibride. Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” a elaborat o notă analitică despre fenomenul dezinformarii în Găgăuzia, actori și contramăsuri. Datele utilizate în acest document reflectă rezultatele unui mic sondaj, realizat de ADEPT în martie 2023.
Printre abordările general acceptate de combatere a dezinformării, utilizate în statele cu democrații consacrate se numără asigurarea pluralismului de idei și opinii prin apărarea dreptului la exprimarea opiniilor, încurajarea diversității surselor media de toate tipurile, combaterea activă a monopolizării spațiului mediatic, încurajarea mijloacelor media să accepte coduri deontologice, obligarea mijloacelor mass-media să declare beneficiarii efectivi ai activității acestora, etc., sunt aplicate și în societățile cu democrații defectuoase, precare, precum este Republica Moldova. Numai că în statele cu democrații defectuoase abordările menționate nu sunt la fel de eficiente ca în statele cu democrații stabile.
De ce se întâmplă așa?
Fiindcă în state, precum Republica Moldova, până nu demult, mijloacele massmedia au fost controlate de anumite partide politice prin intermediul liderilor sau a unor persoane afiliate acestora. Respectiv, partidele politice cu lideri proprietari ai mijloacelor de comunicare în masă, cu acces la resurse financiare din surse obscure, au posibilitatea îndoctrinării și influențării opiniilor cetățenilor prin tot felul de proiecte, precum rețea de magazine sociale sau fonduri de caritate.
Scopul acestora este utilizarea mijloacelor de comunicare în masă pentru accederea la guvernare și utilizarea pârghiilor administrative în scop de îmbogățire. Acest gen de influență a opiniilor cetățenilor nu a fost dezrădăcinat până în prezent. Pe lângă faptul că este o democrație defectuoasă, Republica Moldova mai este și segmentată din punct de vedere etno-lingvistic și social-economic.
În aceste condiții, segmente mai înguste sau mai largi de cetățeni sunt, de obicei, în căutarea informațiilor și opiniilor, care le confirmă viziunile și punctele de vedere pecare le împărtășesc. Efectele acestui fenomen se amplifică în virtutea faptului că persoanele, în mod natural, comunică mai intens cu semenii lor, alături de care se simt mai confortabil, sau se află sub influența acelorași stereotipuri, etc. Fenomenul menționat este calificat drept lunecare în captivitatea așa-ziselor bule informaționale– situații în care persoanele devin consumatoare doar de informații care corespund valorilor și opiniilor pe care le împărtășesc.
Este de remarcat faptul că termenul de bulă informațională a fost pus în circuit cu mai bine de 10 ani în urmă, când s-a constatat, în mod empiric, înclinația firească a persoanelor de a-și economisi timpul și resursele intelectuale necesare pentru procesarea constantă a unor volume uriașe de informații în căutarea adevărului despre evenimentele care se întâmplă și fenomenele în curs de desfășurare. Respectiv, reversul medaliei este că economisind timp și resurse, adesea, persoanele cad în mrejele bulelor informaționale, care limitează drastic accesul la informații alternative, incomode, dar importante din puncte de vedere a stabilirii adevărului.
Experiența arată că doar atitudinea critică față de informațiile primite, inclusiv din surse considerate credibile, ne poate salva de pericolul captivității bulelor informaționale. Chestionarul elaborat de ADEPT în cadrul proiectului susținut de INTERNEWS, a propus respondenților să răspundă la întrebarea dacă au sesizat cumva că ar fi fost dezinformați prin intermediul surselor media pe care le utilizează
și ce măsuri au întreprins pentru a reduce efectul dezinformării
Aproximativ 85% din respondenți au confirmat că li s-a întâmplat să fie dezinformați prin intermediul rețelelor de socializare pe care le utilizează. Semnificativ mai puțini – 65%, au afirmat că li s-a întâmplat să realizeze că au fost dezinformați prin intermediul TV și radio. Dezinformarea prin intermediul presei tipărite și a persoanelor din anturaj este și mai scăzută, însă oricum este îngrijorător de înaltă.
Este de remarcat faptul că potrivit respondenților (vezi Figura 2.) dezinformarea este proliferată preponderent de către politicieni și propagandiști, adică de persoane direct interesate de influențarea opiniei publice și de cele aflate în slujba primelor. Respondenții au menționat și persoanele iresponsabile ca sursă de proliferare a dezinformării, printre acestea pot fi, preponderent, tot felul de comercianți, etc.
Potrivit respondenților, principalul remediu împotriva dezinformării (Figura 3.) este consultarea surselor alternative de informație. Ținând cont de metodologia de selectare a membrilor grupului de inițiativă, putem constata că procentajul respondenților care recurg la verificarea informațiilor consumate este unul înalt.
Mai mult de jumătate din respondenți au confirmat că principalele surse pentru verificarea informațiilor consumate sunt cele oficiale (vezi Figura 4.), în special de nivel național și regional, ceea ce confirmă importanța mijloacelor media oficiale.
Concluzionând pe marginea rezultatelor chestionarului am putea sublinia că principalul instrument de combatere a dezinformării rămâne inocularea deprinderilor pentru consumatorii de informații să recurgă la verificarea din surse de alternativă, în special din surse oficiale sau surse TV și radio care, de obicei, au coduri deontologice și sunt supuse monitorizării din partea instituțiilor publice specializate în asigurarea informării corecte și echidistante a cetățenilor.
