Dezinformarea este considerată, pe bună dreptate, unul dintre instrumentele de bază în lupta politică, dar și în purtarea războaielor hibride. Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” a elaborat o notă analitică despre fenomenul dezinformarii în Găgăuzia, actori și contramăsuri. Datele utilizate în acest document reflectă rezultatele unui mic sondaj, realizat de ADEPT în martie 2023.

Printre abordările general acceptate de combatere a dezinformării, utilizate în statele cu democrații consacrate se numără asigurarea pluralismului de idei și opinii prin apărarea dreptului la exprimarea opiniilor, încurajarea diversității surselor media de toate tipurile, combaterea activă a monopolizării spațiului mediatic, încurajarea mijloacelor media să accepte coduri deontologice, obligarea mijloacelor mass-media să declare beneficiarii efectivi ai activității acestora, etc., sunt aplicate și în societățile cu democrații defectuoase, precare, precum este Republica Moldova. Numai că în statele cu democrații defectuoase abordările menționate nu sunt la fel de eficiente ca în statele cu democrații stabile.

De ce se întâmplă așa?

Fiindcă în state, precum Republica Moldova, până nu demult, mijloacele massmedia au fost controlate de anumite partide politice prin intermediul liderilor sau a unor persoane afiliate acestora. Respectiv, partidele politice cu lideri proprietari ai mijloacelor de comunicare în masă, cu acces la resurse financiare din surse obscure, au posibilitatea îndoctrinării și influențării opiniilor cetățenilor prin tot felul de proiecte, precum rețea de magazine sociale sau fonduri de caritate.

Scopul acestora este utilizarea mijloacelor de comunicare în masă pentru accederea la guvernare și utilizarea pârghiilor administrative în scop de îmbogățire. Acest gen de influență a opiniilor cetățenilor nu a fost dezrădăcinat până în prezent. Pe lângă faptul că este o democrație defectuoasă, Republica Moldova mai este și segmentată din punct de vedere etno-lingvistic și social-economic.

În aceste condiții, segmente mai înguste sau mai largi de cetățeni sunt, de obicei, în căutarea informațiilor și opiniilor, care le confirmă viziunile și punctele de vedere pecare le împărtășesc. Efectele acestui fenomen se amplifică în virtutea faptului că persoanele, în mod natural, comunică mai intens cu semenii lor, alături de care se simt mai confortabil, sau se află sub influența acelorași stereotipuri, etc. Fenomenul menționat este calificat drept lunecare în captivitatea așa-ziselor bule informaționale– situații în care persoanele devin consumatoare doar de informații care corespund valorilor și opiniilor pe care le împărtășesc.

Este de remarcat faptul că termenul de bulă informațională a fost pus în circuit cu mai bine de 10 ani în urmă, când s-a constatat, în mod empiric, înclinația firească a persoanelor de a-și economisi timpul și resursele intelectuale necesare pentru procesarea constantă a unor volume uriașe de informații în căutarea adevărului despre evenimentele care se întâmplă și fenomenele în curs de desfășurare. Respectiv, reversul medaliei este că economisind timp și resurse, adesea, persoanele cad în mrejele bulelor informaționale, care limitează drastic accesul la informații alternative, incomode, dar importante din puncte de vedere a stabilirii adevărului.

Experiența arată că doar atitudinea critică față de informațiile primite, inclusiv din surse considerate credibile, ne poate salva de pericolul captivității bulelor informaționale. Chestionarul elaborat de ADEPT în cadrul proiectului susținut de INTERNEWS, a propus respondenților să răspundă la întrebarea dacă au sesizat cumva că ar fi fost dezinformați prin intermediul surselor media pe care le utilizează
și ce măsuri au întreprins pentru a reduce efectul dezinformării

Aproximativ 85% din respondenți au confirmat că li s-a întâmplat să fie dezinformați prin intermediul rețelelor de socializare pe care le utilizează. Semnificativ mai puțini – 65%, au afirmat că li s-a întâmplat să realizeze că au fost dezinformați prin intermediul TV și radio. Dezinformarea prin intermediul presei tipărite și a persoanelor din anturaj este și mai scăzută, însă oricum este îngrijorător de înaltă.

Este de remarcat faptul că potrivit respondenților (vezi Figura 2.) dezinformarea este proliferată preponderent de către politicieni și propagandiști, adică de persoane direct interesate de influențarea opiniei publice și de cele aflate în slujba primelor. Respondenții au menționat și persoanele iresponsabile ca sursă de proliferare a dezinformării, printre acestea pot fi, preponderent, tot felul de comercianți, etc.

Potrivit respondenților, principalul remediu împotriva dezinformării (Figura 3.) este consultarea surselor alternative de informație. Ținând cont de metodologia de selectare a membrilor grupului de inițiativă, putem constata că procentajul respondenților care recurg la verificarea informațiilor consumate este unul înalt.

Mai mult de jumătate din respondenți au confirmat că principalele surse pentru verificarea informațiilor consumate sunt cele oficiale (vezi Figura 4.), în special de nivel național și regional, ceea ce confirmă importanța mijloacelor media oficiale.

Concluzionând pe marginea rezultatelor chestionarului am putea sublinia că principalul instrument de combatere a dezinformării rămâne inocularea deprinderilor pentru consumatorii de informații să recurgă la verificarea din surse de alternativă, în special din surse oficiale sau surse TV și radio care, de obicei, au coduri deontologice și sunt supuse monitorizării din partea instituțiilor publice specializate în asigurarea informării corecte și echidistante a cetățenilor.

#contramăsuri #dezinformare #Gagauzia #studiu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.