Rata infertilităţii este în creştere la nivel mondial în rândul femeilor aflate la vârsta reproductivă avansată (între 35 şi 49 de ani), aproximativ 53,6 milioane dintre acestea fiind afectate în 2023, conform unui studiu citat marţi de agenţia de presă EFE şi publicat în The Lancet: Obstetrics, Gynaecology & Women’s Health, transmite Agerpres.
Studiul, condus de o echipă de oameni de ştiinţă de la Spitalul Universităţii Medicale din Chongqing (China) prevede o creştere a acestei cifre până la 79,6 milioane, la nivel mondial, în 2036.
Cercetarea a utilizat baza de date a studiului Global Burden of Disease (GBD), cu informaţii prelevate din 204 teritorii între anii 1990 şi 2023.
Prevalenţa infertilităţii din studiul GBD este o cifră provenită din modele, care depinde, în mare măsură, de dorinţa femeii de a avea copii, de faptul că solicită asistenţă medicală şi de disponibilitatea serviciilor de diagnosticare.
Potrivit studiului, Asia este regiunea cu cea mai mare necesitate în privinţa îngrijirii în materie de fertilitate, Australasia situându-se la polul opus.
Cu toate că diferenţele dintre regiunile cu venituri mici şi cele cu venituri mari s-au redus, povara se deplasează către acestea din urmă, unde femeile prezintă o tendinţă mai mare de a amâna sarcina şi de a recurge la teste şi tratamente de fertilitate.
Cercetătorii au utilizat, printre alţi indicatori, rata de prevalenţă standardizată în funcţie de vârstă (ASPR), care a crescut în toate regiunile lumii în perioada studiată.
Autoarea principală, Queenie Li Ling Jun, de la Universitatea Naţională din Singapore, a explicat că această rată ASPR vizează femeile cu vârste cuprinse între 35 şi 49 de ani (exprimată la 100.000 de femei din această grupă), prin urmare nu se referă la întreaga populaţie la nivel naţional şi nu se limitează la cele care încearcă în mod activ să rămână însărcinate.
Odată cu îmbătrânirea populaţiei la nivel mondial, infertilitatea în rândul femeilor aflate la vârsta reproductivă avansată a devenit „o problemă gravă de sănătate publică, cu repercusiuni economice semnificative” pentru acestea, pentru familii şi pentru sistemele sanitare, potrivit studiului.
Creşterea costurilor tratamentelor şi pierderile în materie de productivitate evidenţiază, potrivit studiului, urgenţa adoptării unor răspunsuri integrate în materie de politici de sănătate şi economice.
Pentru a face faţă cererii în creştere, autorii studiului pledează pentru extinderea şi integrarea serviciilor de fertilitate în asistenţa medicală primară, precum şi pentru reducerea barierelor economice asociate îngrijirii în domeniul fertilităţii.
Rezultatele scot în evidenţă „necesitatea urgentă” de a dispune de strategii de sănătate reproductivă mai incluzive, mai accesibile şi adaptate contextului, pentru a „face faţă poverii tot mai mari reprezentate de infertilitate şi pentru a reduce inegalităţile în ceea ce priveşte îngrijirea şi rezultatele la nivel mondial”.
