Aproximativ jumătate dintre moldoveni cred că aderarea la UE va aduce beneficii diverselor grupuri sociale, inclusiv pentru cetățeni în general, fermieri, angajați, afaceri private și întreprinderi de stat. În același timp, aproximativ 30% presupun că aceste grupuri vor avea de suferit din cauza aderării, în timp ce alte 10-15% nu se așteaptă la nicio schimbare. Sunt datele Raportului privind Indexul Rezilienței Informaționale Naționale (IRIN), realizat de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării.
Cifrele relevă faptul că în 2025, comparativ cu 2024, proporția așteptărilor pozitive privind majoritatea elementelor nu s-a schimbat semnificativ, în timp ce așteptările negative au crescut cu până la 10%, iar pozițiile neutre au scăzut.
”O astfel de schimbare poate reflecta impactul dezinformării bazate pe emoții care influențează persoanele neutre sau indecise să adopte poziții mai negative, așa cum s-a discutat mai sus. Atât așteptările pozitive, cât și cele negative rămân constante între femei și bărbați. Unele diferențe sunt mai pronunțate între grupele de vârstă, generațiile tinere tind să fie mai pozitive, precum și între regiuni, iar Chișinăul și Centru având opinii considerabil mai pozitive, în timp ce UTAG și Taraclia înregistrează cele mai negative percepții. Așteptările par să fie, de asemenea, puternic legate de experiența directă de trai în UE/SUA. Cei care au locuit în UE/SUA cel puțin șase luni au așteptări mai pozitive din partea UE, aproximativ 60% anticipând beneficii pentru toate grupurile sociale chestionate, comparativ cu aproximativ 30% dintre cei cu experiență de trai în Federația Rusă”, constată autorii studiului.
Datele cercetării mai relevă faptul că cele mai puțin pozitive așteptări vizează impactul UE asupra valorilor tradiționale moldovenești, ”ceea ce reflectă strategii de dezinformare care exploatează sensibilitățile emoționale prin declarații false, potrivit cărora aderarea la UE va submina Moldova și va amenința valorile sale tradiționale – deși nu există o bază factuală pentru astfel de declarații”.
Raportul se bazează pe sondajele privind Indexul RIN din 2024 și 2025, concepute de CCSCD cu contribuția experților din partea International Practitioners Partnership Network (PractNet). Datele au fost colectate de compania sociologică CIVIS în mai 2024 și au inclus un eșantion de 1.204 persoane, iar în mai 2025 – un eșantion de 1.207 respondenți. În ambele perioade, eșantionul a fost reprezentativ pentru populația moldovenească, ponderat la aspectele demografice cheie.
