Aproximativ jumătate dintre moldoveni cred că aderarea la UE va aduce beneficii diverselor grupuri sociale, inclusiv pentru cetățeni în general, fermieri, angajați, afaceri private și întreprinderi de stat. În același timp, aproximativ 30% presupun că aceste grupuri vor avea de suferit din cauza aderării, în timp ce alte 10-15% nu se așteaptă la nicio schimbare. Sunt datele Raportului privind Indexul Rezilienței Informaționale Naționale (IRIN), realizat de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării.

Cifrele relevă faptul că în 2025, comparativ cu 2024, proporția așteptărilor pozitive privind majoritatea elementelor nu s-a schimbat semnificativ, în timp ce așteptările negative au crescut cu până la 10%, iar pozițiile neutre au scăzut.

”O astfel de schimbare poate reflecta impactul dezinformării bazate pe emoții care influențează persoanele neutre sau indecise să adopte poziții mai negative, așa cum s-a discutat mai sus. Atât așteptările pozitive, cât și cele negative rămân constante între femei și bărbați. Unele diferențe sunt mai pronunțate între grupele de vârstă, generațiile tinere tind să fie mai pozitive, precum și între regiuni, iar Chișinăul și Centru având opinii considerabil mai pozitive, în timp ce UTAG și Taraclia înregistrează cele mai negative percepții. Așteptările par să fie, de asemenea, puternic legate de experiența directă de trai în UE/SUA. Cei care au locuit în UE/SUA cel puțin șase luni au așteptări mai pozitive din partea UE, aproximativ 60% anticipând beneficii pentru toate grupurile sociale chestionate, comparativ cu aproximativ 30% dintre cei cu experiență de trai în Federația Rusă”, constată autorii studiului.

Datele cercetării mai relevă faptul că cele mai puțin pozitive așteptări vizează impactul UE asupra valorilor tradiționale moldovenești, ”ceea ce reflectă strategii de dezinformare care exploatează sensibilitățile emoționale prin declarații false, potrivit cărora aderarea la UE va submina Moldova și va amenința valorile sale tradiționale – deși nu există o bază factuală pentru astfel de declarații”.

Raportul se bazează pe sondajele privind Indexul RIN din 2024 și 2025, concepute de CCSCD cu contribuția experților din partea International Practitioners Partnership Network (PractNet). Datele au fost colectate de compania sociologică CIVIS în mai 2024 și au inclus un eșantion de 1.204 persoane, iar în mai 2025 – un eșantion de 1.207 respondenți. În ambele perioade, eșantionul a fost reprezentativ pentru populația moldovenească, ponderat la aspectele demografice cheie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare #Moldova #UE

Taxarea coletelor comandate de moldoveni de pe platformele internaționale ar putea deveni și mai împovărătoare în viitor. Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a lăsat să se înțeleagă că introducerea TVA de 20% și a taxei fixe de 12 lei pentru fiecare colet reprezintă doar începutul unui proces de impozitare și urmează ca autoritățile să analizeze comportamentul consumatorilor înainte de eventuale ajustări.

„De ce nu am venit cu taxe exagerate? Deoarece, până la urmă, ne propunem ca și cetățenii noștri să aibă dreptul de a compara și de a alege. Dar țările europene au o taxă unică mult mai mare. Este prima etapă pentru impozitarea coletelor. Vom vedea care va fi comportamentul”, a declarat Victoria Belous, la Radio Moldova, unde explicat că autoritățile au optat, deocamdată, pentru taxe mai mici decât cele aplicate în unele țări europene, pentru a nu limita posibilitatea cetățenilor de a cumpăra produse din străinătate.

Afirmația ministrului sugerează că actualul mecanism de taxare nu este neapărat unul definitiv, iar nivelul impozitelor ar putea fi revizuit ulterior, inclusiv în funcție de experiența europeană. Totuși, oficiala nu a anunțat explicit o nouă majorare și nici un calendar pentru eventuale modificări.

Victoria Belous a justificat introducerea taxelor prin necesitatea de a asigura condiții de concurență mai echitabile între comercianții locali și marile platforme internaționale, care vând produse de miliarde de lei pe piața Republicii Moldova fără să suporte aceleași cheltuieli de funcționare.

„Orice agent economic din Republica Moldova achită taxe pentru salarii, achită chiria spațiului comercial, întreținerea acestor spații, impozite și taxe locale suplimentare. Chiar dacă noi am introdus TVA de 20% începând cu 1 noiembrie și taxa pentru colete de 12 lei începând cu 1 ianuarie, oricum agenții economici din Republica Moldova mai achită taxa pentru poluarea mediului și taxele locale”, a explicat ministrul.

Potrivit Victoriei Belous, comercianții autohtoni suportă costuri pe care platformele internaționale nu le au în aceeași măsură, deși acestea comercializează mărfuri în volume considerabile pe piața moldovenească.

Este corect totuși să impunem niște taxe, deoarece comercianții din Republica Moldova achită impozite, iar platformele internaționale vând pe teritoriul Republicii Moldova, fără să aibă magazine, bunuri în valoare de miliarde de lei”, a punctat Belous.

Amintim că, începând cu 1 noiembrie 2026, coletele comandate de persoanele fizice din străinătate, cu o valoare de până la 150 de euro, vor fi supuse TVA de 20%. Ulterior, de la 1 ianuarie 2027, va fi introdusă și o taxă fixă de gestionare de 12 lei pentru fiecare colet.