Aproximativ jumătate dintre moldoveni cred că aderarea la UE va aduce beneficii diverselor grupuri sociale, inclusiv pentru cetățeni în general, fermieri, angajați, afaceri private și întreprinderi de stat. În același timp, aproximativ 30% presupun că aceste grupuri vor avea de suferit din cauza aderării, în timp ce alte 10-15% nu se așteaptă la nicio schimbare. Sunt datele Raportului privind Indexul Rezilienței Informaționale Naționale (IRIN), realizat de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării.

Cifrele relevă faptul că în 2025, comparativ cu 2024, proporția așteptărilor pozitive privind majoritatea elementelor nu s-a schimbat semnificativ, în timp ce așteptările negative au crescut cu până la 10%, iar pozițiile neutre au scăzut.

”O astfel de schimbare poate reflecta impactul dezinformării bazate pe emoții care influențează persoanele neutre sau indecise să adopte poziții mai negative, așa cum s-a discutat mai sus. Atât așteptările pozitive, cât și cele negative rămân constante între femei și bărbați. Unele diferențe sunt mai pronunțate între grupele de vârstă, generațiile tinere tind să fie mai pozitive, precum și între regiuni, iar Chișinăul și Centru având opinii considerabil mai pozitive, în timp ce UTAG și Taraclia înregistrează cele mai negative percepții. Așteptările par să fie, de asemenea, puternic legate de experiența directă de trai în UE/SUA. Cei care au locuit în UE/SUA cel puțin șase luni au așteptări mai pozitive din partea UE, aproximativ 60% anticipând beneficii pentru toate grupurile sociale chestionate, comparativ cu aproximativ 30% dintre cei cu experiență de trai în Federația Rusă”, constată autorii studiului.

Datele cercetării mai relevă faptul că cele mai puțin pozitive așteptări vizează impactul UE asupra valorilor tradiționale moldovenești, ”ceea ce reflectă strategii de dezinformare care exploatează sensibilitățile emoționale prin declarații false, potrivit cărora aderarea la UE va submina Moldova și va amenința valorile sale tradiționale – deși nu există o bază factuală pentru astfel de declarații”.

Raportul se bazează pe sondajele privind Indexul RIN din 2024 și 2025, concepute de CCSCD cu contribuția experților din partea International Practitioners Partnership Network (PractNet). Datele au fost colectate de compania sociologică CIVIS în mai 2024 și au inclus un eșantion de 1.204 persoane, iar în mai 2025 – un eșantion de 1.207 respondenți. În ambele perioade, eșantionul a fost reprezentativ pentru populația moldovenească, ponderat la aspectele demografice cheie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare #Moldova #UE

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.