Selectivitatea justiției în Republica Moldova poate fi influențată nu doar de interesele din sfera politică, ci și de interesele unor grupuri de influență din business sau chiar din lumea criminală. Se poate constata indulgența procurorilor și judecătorilor în cadrul unor dosare, iar în cazul altor dosare este o abordare diametral opusă și acest lucru nu poate fi numit ca justiție dreaptă. Declarații în acest sens au fost făcute la o masă rotundă, având la bază studiul: „Provocările justiției selective în Republica Moldova: constatări, idei și soluții”. Evenimentul a fost organizat de Freedom House în Moldova și Asociația Juriștii pentru Drepturile Omului, transmite IPN.

Jurnalista Mariana Rață, co-autoare a studiului, pune că fenomenul de justiție selectivă trebuie văzut ca un produs al colaborării nefirești dintre justiție, pe de o parte, și grupuri de influență de orice gen (politică, business sau chiar din lumea criminală), pe de altă parte.

În cadrul monitorizării, au fost selectate mai multe dosare penale. Analiza a arătat că, față de precedentul studiu, s-a îmbunătățit situația la etapa de comunicare a instanțelor de judecată. Din cele 43 de cazuri analizate, în 16 s-a constatat context politic sau afilierea politică a inculpatului sau bănuitului. Dintre acestea, în patru cazuri e vorba de exponenți ai Partidului Sicialiștilor, iar în trei cazuri aceștia fac parte din Partidul politic Șor. Totodată, din 43 de dosare, în 22 de cazuri s-a constatat afilierea subiecților față de „grupul de interese Platon”, iar în alte șapte cazuri – suspecții dosarelor penale se aflau în relații ostile cu „grupul Platon”.

Jurista Cristina Țărnă, co-autoare a studiului, a precizat că în nouă din 43 de cazuri, dar și în șase cazuri neincluse în procesul de monitorizare, s-a observat practica neuniformă a procuraturii referitoare la îmbogățirea ilicită a judecătorilor și procurorilor prin prisma constatărilor ANI, renunțarea la învinuire –în cazul lui Veaceslav Platon și menținerea acesteia – în cazul lui Vlad Filat, achitarea judecătorului Bîrnaz, acuzat de implicare în Laundromat sau implicarea procurorului general pe dosarul Platon. În 4 din 43 de dosare, s-a stabilit existența a cel puțin 60 de martori, din care o parte ar fi putut tratați mai degrabă ca făptuitori. 26 din cele 43 de cauze se aflau la faza judiciară, 25 erau publice, iar un proces era închis, la cererea acuzatorului. Printre cele 43 de cazuri monitorizate s-au constat două cazuri de intimidare a judecătorilor și două cazuri de intimidare a judecătorilor pe cazuri dinafara eșantionului. În trei cazuri, sursa intimidării erau procurorii. Autoarea studiului recomandă organelor de drept, procuraturii și instanțelor de judecată să evite abordările diferențiate, în special dacă persoanele afiliate grupului de interese sau guvernării au parte de cele mai benefice abordări comparativ cu persoane văzute ca și concurenți ai acestora.

Ministrul justiției, Sergiu Litvinenco, a căzut de acord că sistemul de justiție din Moldova este în continuare selectiv. Între primul raport asupra selectivității justiției, din 2019, și în cel de-al doilea, din 2021, sunt anumite diferențe de nuanță, dar în fond, situația rămâne la fel de proastă. În opinia sa, există indulgența procurorilor și judecătorilor în cadrul unor dosare, iar în cazul altor dosare este o abordare diametral opusă și acest lucru nu poate fi numit ca justiție dreaptă. În viziunea ministrului, justiția corectă e atunci când aceasta pricește lucrurile la fel, indiferent de subiecții actelor ilegale. „Concluzia de bază e că avem multe lucruri de făcut, de construit un sistem de justiție care să numai fie catalogat ca justiție selectivă, ci ca una care are semne serioase de îmbunătățire. Planurile de reformă în domeniu derive cumva din concluziile raportului”, a adăugat ministrul.

Laura Hruby, însărcinat cu afaceri al ambasadei SUA la Chișinău, menționează că, la fel ca și alte țări, SUA a învățat printr-o experiență lungă și uneori dificilă că justiția funcționează numai dacă toată lumea este egală în fața legii. Acest principiu este piatră de temelie a oricărei democrații. În discursul adresat Organizației Națiunilor Unite în această săptămână, președintele SUA, Joe Biden, a recunoscut determinarea cetățenilor Republicii Moldova pentru consolidarea instituțiilor democratice.

„Sunteți aici pentru că faceți parte din acea luptă pentru democrație, lucrând pentru a asigura în practică justiția pentru toți cetățenii Moldovei. SUA va rămâne un partener de încredere în acest proces important”, a declarat Laura Hruby.

Directorul de programe pentru Europa și Eurasia în cadrul Freedom House, Mark Behrendt, spune că, în 2019, când a fost începută prima etapă de monitorizare, erau conștienți de faptul că se implică într-o dezbatere foarte sensibilă și polarizată cu privire la amploarea și impactul politicului asupra sectorului justiției. Freedom House și Juriștii pentru Drepturile Omului menționează importanța unei analize obiective a problemei. Primul raport de monitorizare a evidențiat manifestări specific ale justiției selective în Moldova, confirmate și ce de-al doilea raport.

#justitie #Republica Moldova #studiu

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.