Selectivitatea justiției în Republica Moldova poate fi influențată nu doar de interesele din sfera politică, ci și de interesele unor grupuri de influență din business sau chiar din lumea criminală. Se poate constata indulgența procurorilor și judecătorilor în cadrul unor dosare, iar în cazul altor dosare este o abordare diametral opusă și acest lucru nu poate fi numit ca justiție dreaptă. Declarații în acest sens au fost făcute la o masă rotundă, având la bază studiul: „Provocările justiției selective în Republica Moldova: constatări, idei și soluții”. Evenimentul a fost organizat de Freedom House în Moldova și Asociația Juriștii pentru Drepturile Omului, transmite IPN.

Jurnalista Mariana Rață, co-autoare a studiului, pune că fenomenul de justiție selectivă trebuie văzut ca un produs al colaborării nefirești dintre justiție, pe de o parte, și grupuri de influență de orice gen (politică, business sau chiar din lumea criminală), pe de altă parte.

În cadrul monitorizării, au fost selectate mai multe dosare penale. Analiza a arătat că, față de precedentul studiu, s-a îmbunătățit situația la etapa de comunicare a instanțelor de judecată. Din cele 43 de cazuri analizate, în 16 s-a constatat context politic sau afilierea politică a inculpatului sau bănuitului. Dintre acestea, în patru cazuri e vorba de exponenți ai Partidului Sicialiștilor, iar în trei cazuri aceștia fac parte din Partidul politic Șor. Totodată, din 43 de dosare, în 22 de cazuri s-a constatat afilierea subiecților față de „grupul de interese Platon”, iar în alte șapte cazuri – suspecții dosarelor penale se aflau în relații ostile cu „grupul Platon”.

Jurista Cristina Țărnă, co-autoare a studiului, a precizat că în nouă din 43 de cazuri, dar și în șase cazuri neincluse în procesul de monitorizare, s-a observat practica neuniformă a procuraturii referitoare la îmbogățirea ilicită a judecătorilor și procurorilor prin prisma constatărilor ANI, renunțarea la învinuire –în cazul lui Veaceslav Platon și menținerea acesteia – în cazul lui Vlad Filat, achitarea judecătorului Bîrnaz, acuzat de implicare în Laundromat sau implicarea procurorului general pe dosarul Platon. În 4 din 43 de dosare, s-a stabilit existența a cel puțin 60 de martori, din care o parte ar fi putut tratați mai degrabă ca făptuitori. 26 din cele 43 de cauze se aflau la faza judiciară, 25 erau publice, iar un proces era închis, la cererea acuzatorului. Printre cele 43 de cazuri monitorizate s-au constat două cazuri de intimidare a judecătorilor și două cazuri de intimidare a judecătorilor pe cazuri dinafara eșantionului. În trei cazuri, sursa intimidării erau procurorii. Autoarea studiului recomandă organelor de drept, procuraturii și instanțelor de judecată să evite abordările diferențiate, în special dacă persoanele afiliate grupului de interese sau guvernării au parte de cele mai benefice abordări comparativ cu persoane văzute ca și concurenți ai acestora.

Ministrul justiției, Sergiu Litvinenco, a căzut de acord că sistemul de justiție din Moldova este în continuare selectiv. Între primul raport asupra selectivității justiției, din 2019, și în cel de-al doilea, din 2021, sunt anumite diferențe de nuanță, dar în fond, situația rămâne la fel de proastă. În opinia sa, există indulgența procurorilor și judecătorilor în cadrul unor dosare, iar în cazul altor dosare este o abordare diametral opusă și acest lucru nu poate fi numit ca justiție dreaptă. În viziunea ministrului, justiția corectă e atunci când aceasta pricește lucrurile la fel, indiferent de subiecții actelor ilegale. „Concluzia de bază e că avem multe lucruri de făcut, de construit un sistem de justiție care să numai fie catalogat ca justiție selectivă, ci ca una care are semne serioase de îmbunătățire. Planurile de reformă în domeniu derive cumva din concluziile raportului”, a adăugat ministrul.

Laura Hruby, însărcinat cu afaceri al ambasadei SUA la Chișinău, menționează că, la fel ca și alte țări, SUA a învățat printr-o experiență lungă și uneori dificilă că justiția funcționează numai dacă toată lumea este egală în fața legii. Acest principiu este piatră de temelie a oricărei democrații. În discursul adresat Organizației Națiunilor Unite în această săptămână, președintele SUA, Joe Biden, a recunoscut determinarea cetățenilor Republicii Moldova pentru consolidarea instituțiilor democratice.

„Sunteți aici pentru că faceți parte din acea luptă pentru democrație, lucrând pentru a asigura în practică justiția pentru toți cetățenii Moldovei. SUA va rămâne un partener de încredere în acest proces important”, a declarat Laura Hruby.

Directorul de programe pentru Europa și Eurasia în cadrul Freedom House, Mark Behrendt, spune că, în 2019, când a fost începută prima etapă de monitorizare, erau conștienți de faptul că se implică într-o dezbatere foarte sensibilă și polarizată cu privire la amploarea și impactul politicului asupra sectorului justiției. Freedom House și Juriștii pentru Drepturile Omului menționează importanța unei analize obiective a problemei. Primul raport de monitorizare a evidențiat manifestări specific ale justiției selective în Moldova, confirmate și ce de-al doilea raport.

#justitie #Republica Moldova #studiu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.