Un nou studiu arată că microplasticele ar putea fi la fel de răspândite în organism ca și în mediul înconjurător.

Cercetătorii au expus șoarecii la diferite niveluri de microplastice prin intermediul apei potabile și au studiat impactul plasticelor asupra organelor și comportamentului.

Microplasticele sunt particule mici de plastic care au o lungime mai mică de 5 mm și provin din plastic mai mare care s-a descompus, cum ar fi hainele, anvelopele și alte articole, potrivit Euronews Next. În studiul publicat în International Journal of Molecular Science, autorii au descoperit că micile particule de plastic s-au acumulat în toate țesuturile pe care le-au examinat, inclusiv în profunzimea țesutului cerebral.

Microplasticele au fost deja detectate în țesuturile umane. Microplasticele au fost deja detectate la niveluri alarmante în mediul înconjurător pe măsură ce deșeurile de plastic au crescut în ultimele decenii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un studiu realizat în 2019 de oamenii de știință din Canada a estimat că oamenii consumă între 39.000 și 52.000 de particule microplastice pe an, în funcție de vârstă și sex. Acest număr ar putea crește semnificativ în funcție de faptul dacă persoana respectivă bea apă de la robinet sau apă îmbuteliată (care o expune la mai multe microplastice).

Cercetările sugerează deja că aceste mici particule de plastic se pot acumula în organele umane. Microplasticele au fost găsite anterior în sângele uman, în plămâni, în scaune și chiar în placente, dar cercetările privind impactul acestora asupra sănătății umane sunt limitate.

„În general, deoarece expunerea umană la (microplastice) este inevitabilă din cauza persistenței și omniprezenței lor în mediul înconjurător, este esențial să înțelegem mai bine toxicitatea lor pentru a limita impactul lor asupra sănătății umane”, au scris autorii noului studiu.

#Microplasticele #organele umane #studiu

România ar fi mult mai sigură dacă Republica Moldova aderă la UE, consideră europarlamentarul român Siegfried Mureșan. Oficialul mai declară că Uniunea Europeană își dorește integrarea cât mai rapidă a statelor candidate în componența sa.

În oficia deputatului Parlamentului European, în câțiva ani Republica Moldova va deveni stat membru, transmite Antena3. Oficialul a punctat, în context, că pentru a realiza acest scop este nevoie de o guvernare pro-UE la Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Dacă dincolo de Prut este un stat, Republica Moldova, care este puternic, pro-european și se pregătește să devină stat membru al Uniunii Europene, este mult mai bine și pentru noi, România. Suntem mult mai siguri decât dacă la Chișinău ar guverna niște pioni ai lui Vladimir Putin.

Republica Moldova a depus cerere de aderare la Uniunea Europeană la începutul lunii martie 2022. În trei luni de zile s-a decis acordarea statutului de stat candidat pentru aderare Republicii Moldova și Ucrainei, iar într-un an și jumătate s-a luat decizia politică de începere a negocierilor. În cazul României, acești primi pași de integrare au durat peste patru ani, la finalul anilor ’90.

Ceea ce vreau să spun este că Uniunea Europeană își dorește Republica Moldova și alte state candidate în rândurile sale cât mai rapid. Dar, pentru ca acest lucru să se întâmple, ele trebuie să îndeplinească condițiile și să implementeze reformele. Deci, când se va întâmpla, răspunsul este că depinde în primul rând de capacitatea statelor candidate de a implementa aceste reforme”, a spus Siegfried Mureșan.

În același timp, europarlamentarul a reiterat că Moldova trebuie să fie integrată în UE înainte de finalizarea formală a procesului, prin interconexiuni, liberalizarea roamingului, sistemul unic european de plăți, pachetele de sprijin financiar, exporturi și alte facilități de care să beneficieze cetățenii.

#aderare la UE #Siegfried Mureșan #Moldova #Romania #Rusia