Încă din primele zile ale pandemiei de COVID-19, pierderea mirosului și a gustului erau considerate drept semne distinctive ale virusului. Actualmente, în jur de 27 de milioane de oameni din întreaga lume mai suferă de pe urma pierderii celor două simțuri. Aceste date au fost expuse într-un studiu britanic, transmite NBC News.

În analiza publicată miercuri în The BMJ, un jurnal medical al Asociației Medicale Britanice, cercetătorii au evaluat 18 studii, în care au fost analizate cazurile de pierdere a mirosului și a gustului pe mai multe continente și în diverse grupuri demografice.

Astfel, circa 75% dintre cei afectați și-au recuperat simțurile în cel mult 30 de zile de la îmbolnăvire. Deși ratele de recuperare s-au îmbunătățit cu timpul, în jur de 5% dintre persoane au raportat „disfuncție persistentă” la șase luni de la infectarea cu SARS-CoV-2.

Totuși, analiza sugerează că pierderea mirosului și a gustului ar putea fi o problemă de lungă durată, care necesită studii mai aprofundate și mai multe resurse medicale pentru pacienții care se confruntă cu simptome persistente.

„Avem acum milioane de oameni din toată lumea cu un simț olfactiv redus. Asta ar putea reprezenta o nouă criză de sănătate publică”, a spus doctorul Zara Patel, rinolog la Universitatea din Standford.

Efectele pierderii mirosului și gustului

Cât nu ar părea de straniu, pierderea simțului olfactiv este legată de o rată a mortalității mai ridicată în rândul pacienților vârstnici.

Mirosul afectează modul în care interacționăm unii cu ceilalți și felul cum ne raportăm la mediul înconjurător. Studiile arată că, la nivelul subconștientului, mirosul ne-ar putea influența atracția pe care o simțim pentru alte persoane, în funcție de caractersticile genetice.

Potrivit lui Patel, absența gustului și mirosului are un impact major asupra sănătății mentale a oamenilor. Persoanele care nu mai au capacitatea de a simți mirosul sau gustul sunt mai expuși apariției tulburărilor psihice, depresiei și a anxietății.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Doctorul de la Standford este de părere că rata disfuncției olfactive printre cei care au avut Covid ar putea fi de peste 20%. S-ar putea ca femeile să nu aibă probleme grave cu recuperarea simțurilor afectate, ci doar să perceapă mai bine lipsa prelungită a abilității de a simți mirosul.

„Femeile au, în medie, un simț olfactiv mai dezvoltat decât bărbații”, a menționat medicul american.

Versiunile inițiale ale variantei Omicron păreau să afecteze simțul mirosului mai puțin decât valurile precedente de Covid-19. Totuși, se pare că ultima subvariantă (Ba.5) a inversat această tendință.

„Nu avem încă destule date pentru a ști cu siguranță”, a spus Patel, care a specificat că a observat o nouă creștere a cazurilor de pierdere a simțurilor, în urma infectării cu coronavirus.

Ce tratamente există pentru recuperarea simțurilor după Covid?

Există și tratamente pentru persoanele care nu și-au mai recuperat simțul olfactiv și gustativ după convalescență. Pacienții trebuie să miroasă de două ori pe zi uleiuri esențiale de lămâie, cuișoare, eucalipt și trandafir pentru a stimula diferite tipuri de neuroni. În acest fel, creierul învață din nou să recunoască diferitele mirosuri.

Deseori, pentru a micșora inflamația, doctorii mai prescriu curățări cu steroizi pentru sinusuri.

Anumite studii arată că suplimentele cu acizi grași Omega-3 ar putea ajuta pacienții cu disfuncție olfactivă. Patel și alți doctori încearcă și alte tipuri de tratamente, precum injecțiile nazale cu plasmă bogată în trombocite și stimulare electrică.

#Covid #miros #pandemie #simptome #virus

Parlamentul a aprobat, cu 54 de voturi, instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic din Republica Moldova pentru o perioadă de 60 de zile. Aceasta va intra în vigoare la 26 septembrie.

Declararea stării de urgență are drept scop prevenirea penuriei de combustibili și asigurarea continuității furnizării energiei electrice, gazelor naturale și agentului termic. De asemenea, măsurile vizează gestionarea deficitului hidrologic din bazinele fluviilor Nistru și Prut și asigurarea alimentării cu apă potabilă, securizarea nodurilor vitale de captare a apei și atenuarea impactului economic asupra consumatorilor vulnerabili în perioada de toamnă-iarnă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, șefa statului a declarat anterior că Republica Moldova se confruntă cu riscuri atât în ceea ce privește aprovizionarea cu energie, cât și situația resurselor de apă. Potrivit Maiei Sandu, țara este puternic dependentă de importuri, iar pe piețele internaționale au crescut prețurile și au apărut probleme de aprovizionare.

Prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro pentru un MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.

Maia Sandu a menționat și perturbările rutelor internaționale de transport al gazelor lichefiate, inclusiv situația din strâmtorile Hormuz și Bab al-Mandab, precum și atacurile asupra infrastructurii petroliere din regiune.

O altă problemă este situația hidrologică. Potrivit președintei, aportul de apă în lacul de acumulare Novodnestrovsk a ajuns la un nivel foarte scăzut. În perioada 1–20 septembrie, debitul de intrare a fost, în medie, de 23 de metri cubi pe secundă, față de aproximativ 100–120 de metri cubi pe secundă în mod obișnuit pentru această perioadă.

În același timp, Republica Moldova și-a majorat capacitatea de producere a energiei din surse regenerabile. Potrivit șefei statului, ponderea acesteia în consumul total a crescut de la 3% la aproximativ 22%, iar capacitatea de stocare a ajuns la 210 MWh. Pentru acoperirea orelor de vârf ar fi necesară însă o capacitate de 600–1.000 MWh.

În urma ședinței CNS, autoritățile au stabilit mai multe măsuri pentru pregătirea sezonului rece. Printre acestea se numără elaborarea unor planuri pentru diferite scenarii de criză, asigurarea capacităților de import și a unor rute alternative pentru energia electrică, precum și utilizarea, în regim de urgență, a interconexiunilor de 110 kV cu România.

De asemenea, autoritățile vor urmări maximizarea capacității comerciale la frontiera dintre România și Republica Moldova și vor crea rezerve de echipamente și piese de schimb pentru intervenții în cazul unor avarii. Sunt prevăzute și asigurarea stocurilor necesare de gaze, precum și constituirea treptată a unor stocuri de urgență de produse petroliere.

În prezent, în Republica Moldova este instituită stare de alertă în sectorul energetic și în domeniul hidrologic. Măsura a fost prelungită recent cu 30 de zile, pe fondul riscurilor energetice și al secetei.

Pentru sezonul rece 2026–2027, Guvernul a aprobat anterior un plan care include 52 de măsuri și scenarii pentru asigurarea continuității aprovizionării cu energie electrică, gaze, energie termică și produse petroliere.