Peste 88% dintre părinți și îngrijitori au vaccinat copiii la timp conform calendarului de imunizare, 7,6% au refuzat unul sau mai multe vaccinuri obligatorii, în timp ce 2,2% nu și-au vaccinat copilul cu niciun vaccin. Sunt rezultatele Studiului privind factorii comportamentali și barierele care influențează cererea de vaccinare a copiilor în Republica Moldova.

Majoritatea părinților, 74,4% au o atitudine pozitivă față de vaccinare, 81,1% cred în eficiența vaccinurilor, iar 86% urmează recomandările medicului. Deși peste două treimi consideră că au primit informații suficiente, 24,6% spun că lipsa informațiilor a fost un obstacol.

Părinții au mai multă încredere în recomandările medicilor și Ministerului Sănătății, comparativ cu liderii religioși (8,3%), rețelele sociale (14,9%) și mass-media (8,3%). Membrii familiei (52,1%), medicii (62,1%) și comunitatea (30,9%) au cea mai mare influență asupra deciziilor de vaccinare.

71,2% dintre părinți consideră că nevaccinarea poate dăuna sănătății copilului. 80,5% dintre lucrătorii medicali urmează calendarul de vaccinare, iar 78,7% conving părinții să vaccineze copiii. Totuși, 17,3% recomandă vaccinarea mai târziu decât vârsta recomandată. Lucrătorii medicali au încredere în informațiile autorităților și programele de educație continuă, menționează Ministerul Sănătății.

Studiul subliniază că îngrijorările privind siguranța vaccinurilor influențează comportamentul de vaccinare. Influența membrilor familiei și sursele de informații de încredere sunt esențiale pentru acceptarea vaccinării.

„Datorită Programului Național de Imunizare a fost posibil să prevenim mai mult de 300 de decese printre copii. Chiar dacă înregistrăm rezultate frumoase, pandemia COVID-19 a contribuit la scăderea ratei de imunizare de la 92% la 87% în Republica Moldova. Avem încă de lucrat la acest capitol, avem reușite mari la unele vaccinuri, la altele mai puțin. În contextul Programului Național de Imunizare, ne-am propus un șir de activități care sunt necesare pentru a atinge acel obiectiv de peste 95%”, a menționat secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Angela Paraschiv.

Sondajul a inclus 1053 de părinții/îngrijitorii adulți ai copiilor cu vârsta sub 5 ani, care locuiesc în R. Moldova și 1023 de lucrători medicali, fiind realizat în perioada 28 octombrie 2023 – 24 februarie 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#copii #Ministerul Sănătății #parinti #vaccinare

Modelul de afaceri al companiilor aeriene low-cost este pus la încercare de creșterea puternică a prețurilor la combustibil, iar unele dintre aceste companii se confruntă deja cu dificultăți financiare.

Potrivit unei analize AFP, citată de Agerpres, costurile ridicate ale kerosenului afectează în special transportatorii care operează cu marje reduse și depind de menținerea unor cheltuieli cât mai mici.

Directorul Transavia France, Olivier Mazzucchelli, spune că, în actualele condiții, rentabilizarea companiei este „practic imposibilă”, chiar și atunci când gradul de ocupare al avioanelor este foarte ridicat. Faptul că Transavia face parte din grupul Air France-KLM îi oferă însă un anumit sprijin financiar.

Alte companii sunt mai vulnerabile. În Statele Unite, Spirit Airlines, care se confrunta de mai mulți ani cu probleme financiare, a intrat în faliment în mai 2026. În septembrie, compania letonă Air Baltic a cerut protecția prevăzută de legislația americană privind falimentul. Compania își construise bugetul pentru 2026 pornind de la un preț al kerosenului de 685 de dolari pe tonă, în timp ce în Europa prețul a depășit 1.500 de dolari.

Probleme sunt raportate și la AirAsia, în Malaezia, Volotea, în Spania, și SpiceJet, în India. În cazul Volotea, compania ar urma să își reducă flota de la 44 la aproximativ 30-35 de aeronave și să negocieze restructurarea datoriilor.

Presiunea se resimte și pe piața americană. Potrivit firmei de consultanță OAG, capacitatea companiilor aeriene low-cost pe zborurile interne din Statele Unite a atins nivelul maxim în 2023 și a scăzut în fiecare an de atunci. Primele eliminate sunt, de regulă, rutele care aduc cele mai mici profituri.

Analiștii avertizează că operatorii mici și mijlocii, care dispun de rezerve financiare mai reduse, sunt cei mai expuși. John Grant, de la OAG, consideră că viitorul acestui model ar putea aparține în special companiilor suficient de mari pentru a avea o „masă critică” și rezerve financiare.

Și Ryanair, cel mai mare operator low-cost din Europa, a anunțat la începutul lunii septembrie reducerea programului de zboruri pentru iarnă. Directorul general Michael O’Leary a avertizat că prețurile biletelor vor crește inevitabil dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate.

Potrivit declarațiilor sale pentru Financial Times, dacă petrolul s-ar menține în jurul valorii de 140 de dolari pe baril pentru o perioadă îndelungată, prețul mediu al unui bilet Ryanair ar putea ajunge la 80-90 de euro, față de aproximativ 50 de euro în prezent.

Astfel, perioada biletelor foarte ieftine pare să devină tot mai dificil de susținut, pe măsură ce combustibilul reprezintă o povară tot mai mare pentru bugetele operatorilor aerieni.