În 2023, lumea a asistat la un număr alarmant de conflicte armate, cel mai ridicat din 1946 încoace. Această creștere paradoxală s-a produs în ciuda faptului că numărul țărilor implicate în conflicte a scăzut, relatează AFP, citată de Agerpres.

Institutul de Cercetări pentru Pace din Oslo (PRIO) a raportat că, anul trecut, la nivel mondial au existat 59 de conflicte, majoritatea (28) concentrându-se în Africa. Regiunile cele mai afectate după Africa au fost Asia (17), Orientul Mijlociu (10), Europa (3) și America (1).

Interesant este că, în ciuda numărului sporit de conflicte, numărul țărilor implicate a scăzut la 34 în 2023, față de 39 în 2022. De asemenea, decesele în luptă au scăzut cu aproximativ jumătate, la aproximativ 122.000, conform datelor colectate de Universitatea Uppsala din Suedia.

Cu toate acestea, numărul actual de decese în conflict rămâne unul dintre cele mai mari din 1989 încoace, influențat de invazia rusă a Ucrainei și de conflictul în curs de desfășurare din Gaza dintre Israel și Hamas.

„Violenţa la nivel global nu a fost niciodată la un nivel atât de ridicat de la sfârşitul Războiului Rece”, a declarat Siri Aas Rustad, cercetătoare în cadrul Prio şi autor principal al raportului care observa tendinţele în perioada 1946-2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Cifrele sugerează că imaginea de ansamblu a conflictului a devenit din ce în ce mai complexă, cu un număr mai mare de combatanţi activi pe teritoriul aceleiaşi ţări”, a subliniat ea.

Dacă numărul morţilor în luptă a scăzut anul trecut, numărul total din ultimii trei ani este cel mai mare înregistrat în ultimii 30 de ani.

#1946 #2023 #conflicte #creștere

Administraţia preşedintelui american Donald Trump urmează să cheltuiască cel puţin 900 de milioane de dolari pentru proiecte de construcţie în complexul Casei Albe, a relatat miercuri Washington Post, citând documente, informează Digi24.

În loc să obţină fondurile necesare direct de la Congres, administraţia Trump a strâns banii de la alte agenţii şi donatori privaţi şi i-a direcţionat către un cont de câteva milioane de dolari, destinat în mod obişnuit pentru lucrările de întreţinere a Casei Albe.

Contractele confidenţiale şi documentele de planificare aferente indică faptul că administraţia intenţionează să utilizeze banii din acest cont pentru „proiecte de modernizare” a Casei Albe, precizează Washington Post.

Reuters nu a putut verifica imediat informaţiile publicate de Washington Post, iar Casa Albă nu a răspuns unei solicitări a Reuters de a comenta în legătură cu acest subiect. Documentele consultate de către WP arată cum a ocolit administraţia

Trump Congresul şi a limitat transparenţa a ceea ce are să devină „cea mai costisitoare renovare a Casei Albe de peste 80 de ani”.

Anterior, administraţiile care voiau să facă modificări importante pe domeniul Casei Albe „depuneau cereri bugetare Congresului, obţineau credite, iar apoi însărcinau agenţiile vizate să solicite autorizaţiile necesare şi să recruteze întreprinderi, în funcție de istorici şi arhivele bugetare”, mai scrie cotidianul.