În 2023, lumea a asistat la un număr alarmant de conflicte armate, cel mai ridicat din 1946 încoace. Această creștere paradoxală s-a produs în ciuda faptului că numărul țărilor implicate în conflicte a scăzut, relatează AFP, citată de Agerpres.

Institutul de Cercetări pentru Pace din Oslo (PRIO) a raportat că, anul trecut, la nivel mondial au existat 59 de conflicte, majoritatea (28) concentrându-se în Africa. Regiunile cele mai afectate după Africa au fost Asia (17), Orientul Mijlociu (10), Europa (3) și America (1).

Interesant este că, în ciuda numărului sporit de conflicte, numărul țărilor implicate a scăzut la 34 în 2023, față de 39 în 2022. De asemenea, decesele în luptă au scăzut cu aproximativ jumătate, la aproximativ 122.000, conform datelor colectate de Universitatea Uppsala din Suedia.

Cu toate acestea, numărul actual de decese în conflict rămâne unul dintre cele mai mari din 1989 încoace, influențat de invazia rusă a Ucrainei și de conflictul în curs de desfășurare din Gaza dintre Israel și Hamas.

„Violenţa la nivel global nu a fost niciodată la un nivel atât de ridicat de la sfârşitul Războiului Rece”, a declarat Siri Aas Rustad, cercetătoare în cadrul Prio şi autor principal al raportului care observa tendinţele în perioada 1946-2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Cifrele sugerează că imaginea de ansamblu a conflictului a devenit din ce în ce mai complexă, cu un număr mai mare de combatanţi activi pe teritoriul aceleiaşi ţări”, a subliniat ea.

Dacă numărul morţilor în luptă a scăzut anul trecut, numărul total din ultimii trei ani este cel mai mare înregistrat în ultimii 30 de ani.

#1946 #2023 #conflicte #creștere

Norvegia pregătește extinderea restricțiilor privind accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale, astfel încât interdicția să vizeze și anumite jocuri online și aplicații de mesagerie. Proiectul de lege este aproape finalizat și urmează să fie transmis Parlamentului până la sfârșitul anului, a anunțat luni Guvernul norvegian, potrivit Euronews.

Noile reguli ar urma să se aplice nu doar platformelor tradiționale de socializare, ci și serviciilor digitale considerate riscante pentru copii. Printre platformele care ar putea intra sub incidența restricțiilor se numără TikTok, Snapchat și Roblox.

Autoritățile norvegiene susțin că măsurile urmăresc să protejeze copiii de conținutul dăunător, funcționalitățile care pot crea dependență, publicitatea ilegală și contactele nedorite cu persoane necunoscute.

„Siguranța copiilor trebuie să fie pe primul loc”, a declarat ministrul norvegian al Copiilor și Familiei, Lene Vågslid, precizând că elaborarea legislației este aproape de finalizare.

Inițial, jocurile online și aplicațiile de mesagerie urmau să beneficieze de excepții mai largi. Guvernul a decis însă ca fiecare platformă să fie evaluată în funcție de riscurile pe care le prezintă pentru minori. Serviciile considerate inofensive, precum aplicațiile de mesagerie utilizate pentru comunicarea în cadrul școlii, ar putea rămâne accesibile.

Potrivit proiectului, companiile de tehnologie vor fi responsabile de verificarea vârstei utilizatorilor, iar sistemele folosite în acest scop vor trebui să respecte normele europene privind protecția datelor.

Guvernul norvegian a propus inițial, în 2025, stabilirea vârstei minime de acces la rețelele sociale la 15 ani, însă în aprilie 2026 a ridicat pragul la 16 ani. Proiectul a fost supus ulterior consultărilor publice în Norvegia și în Spațiul Economic European.

Norvegia se alătură astfel altor state europene care încearcă să limiteze accesul minorilor la platformele digitale. Danemarca a adoptat restricții similare, iar Spania urmărește introducerea unei interdicții pentru copiii sub 16 ani. În Franța, o măsură care prevedea limitarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale a fost respinsă de Consiliul Constituțional, pe fondul preocupărilor legate de libertatea de exprimare.

La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a propus în septembrie adoptarea unui act legislativ privind protecția copiilor în mediul digital, care ar putea introduce restricții bazate pe vârstă pentru rețelele sociale, jocurile online și alte servicii digitale.